Ioan Ţintean: Vreau să susţin fenomenul economic. În Bistriţa-Năsăud nu valorificăm destul de bine resursele

Preşedintele ALDE Bistriţa-Năsăud, Ioan Ţintean, va avea ca prioritate, după ce va ajunge la Consiliul Judeţean, susţinerea mediului economic, în special zona agricolă pentru că resursele locale nu sunt valorificate la potenţialul maxim.  

         „Atunci când voi intra în Consiliul Judeţean, una dintre preocupările mele pe care o voi avea va fi această formă de a aduna responsabilii, începând cu AFIR, APIA, Consiliului Judeţean, primarii care vor fi cu înclinaţii în această direcţie, să facem o dezbatere pe aceste forme de asociere, pentru că este foarte dezbinată structura socială din zona agriculturii. Suntem pe primul loc privind fărâmiţarea proprietăţii  în Europa, înaintea italienilor, cu mult, dublu.

         Cred că şi în Bistriţa-Năsăud trebuie să gândim foarte serios la o formulă credibilă de a aduce oamenii la o masă, să ne sfătuim, la o cafea şi un pahar de apă, într-un parteneriat cu Consiliul Judeţean, şi-mi va reveni probabil sarcina asta, să-i întrebăm ce idei au, să aducem profesori universitari, un consultant de marcă şi instituţiile abilitate, împreună cu Direcţia Agricolă”, a declarat Ioan Ţintean.

Potrivit liderului liberal, ideea i-a fost dată în discuţiile cu oamenii, care au spus că toţi candidaţii promit drumuri, poduri, apă, canalizare, dar asta stă în fişa postului, însă trebuie făcut ceva în plus pentru comunitate.

 „Vreau să vă spun  o constatare pe care am făcut-o după ce am parcurs mai de jumătate din unităţile administrativ-teritoriale unde noi avem candidaţi de primari. Am întrebat oamenii: faţă de propunerile pe care vi le facem, credeţi că aveţi altele mai importante şi le-am scăpat? Am desprins o chestiune interesantă.        Oamenii şi-au schimbat ideea despre modul cum doresc să-şi valorifice resursele locale. Dacă înainte credeau în marii procesatori de lapte, carne, în foarte multe localităţi am întâlnit idei de genul „Oare noi nu putem să ne facem o făbricuţă, pentru trei sate, unde să procesăm laptele nostru şi să nu-l mai dăm la unii şi la alţii?”. Au început să vină copiii lor acasă, stând de vorbă cu părinţii sau chiar tinerii dorind să-şi încropească o fermă, au constatat că şi la noi, dacă am face pe bucăţi mai mici valorificarea ar evita riscul blocării, intrării în dezechilibru financiar. O unitate mare este greu de ţinut, producţia mare este greu de valorificat, când nu ai piaţă suficientă şi dacă mergi pe o capacitate mai mică şi producţia este mai uşor de valorificat”, a explicat acest demers Ioan Ţintean.

              Acesta a menţionat că îl nemulţumeşte faptul că la nivel de judeţ nu este cunoscută nici măcar oferta de produse agricole. „Noi nu ştim, la un moment dat, ce avem în judeţ. Nu zic  bursă, pentru că e prea pretenţios, dar ceva de genul acesta unde să ne întâlnim şi să vedem panoul: comuna Feldru are 600 tone fân, în comuna Miceşti avem 200 capete porci la 100 kg. Oferta judeţeană să ruleze, iar consultanţii să-şi facă treaba.

         Eu vreau să susţin fenomenul economic că e loc în Bistriţa-Năsăud de mai bine. Noi nu valorificăm destul de bine resursele locale,  încât oamenii să obţină maximum de profit. Şi nu-i ajutăm, iar oamenii simt că nu-i ajutăm, şi de aceea sunt şi supăraţi pe noi. Nu faceţi pentru noi nimic, aşa ne spun.  (...)Dacă tu, fermier, produci litrul de lapte cu un leu şi îl vinzi cu 60 de bani, cât mai eşti fermier? Dacă ai aceste forme de asociere, unul cu consultanţa, unul cu valorificarea, unul cu tehnologia, unul cu sistematizarea, fiecare îşi face treaba şi negociază. Noi toţi adunăm 20.000 hl şi nu ţi-i mai dăm ţine, îi dăm lui, pentru că ne dă 0,8, 0,9 sau 1 leu. Negocierea se face mult mai bine cu reprezentantul unui grup decât cu fiecare în parte”, a adăugat Ioan Ţintean.