Suplimentul "Răsunetul Cultural", realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi USR Cluj

C E N T E N A R U L M A R I I U N I R I: Contribuţii documentare

Sâm, 07/07/2018 - 14:22

View the full image

De curând, s-a tipărit un volum de excepţie, menit să rămână peste vreme o reală mărturie a voinţei unui popor, aşa cum rezultă din documentele care s-au păstrat în timp: „Anul 1918 în judeţul Bistriţa-Năsăud. Contribuţii documentare” (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2018). Coordonatorii acestei lucrări (Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlaşin), cât şi colaboratorii lor (Ana Maria Deak, Dorin Dologa, Ana Carmen Pop, Nicoleta Preda, Ioan Roşu, Andreea Salvan, Dana Văran) afirmă în „Notă asupra ediţiei” că lucrarea „se înscrie în trăsătura generală a perioadei şi demonstrează că şi aici, ca peste tot în Transilvania, atitudinea, comportamentul şi faptele actorilor s-au subsumat comandamentului general, acela de realizare a dezideratului naţional, făurirea României Mari.” Cartea este impunătoare, de peste 850 de pagini şi prin modul de structurare a materialului (documente, credenţionale, memorii, presă, gărzi naţionale, schiţe biografice, portrete, parte inedite, parte edite), cât şi prin complexitatea lor, dând imaginea unui act naţional viu, nu lipsit de asperităţi, îi dă ocazia preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, să afirme în finalul „Cuvântului înainte”, cu care onorează tomul: „Dacă toate judeţele ar avea asemenea lucrări în anul Centenarului, s-ar putea înţelege mai uşor şi mai direct – chiar şi de către cei neîncrezători – că «unirea este actul energic al întregii naţiuni române», că în anul 1918 a prevalat voinţa naţională şi că, prin aceasta, poporul român şi România s-au înscris în concertul european.” În spiritul celor de mai sus, reproducem câteva fragmente din corespondenţă, cu promisiunea de a reveni cu fragmente din memorialistică, în unul dintre numerele următoare.

R. C.

1918, octombrie, 28, Cluj

Manifest

Către românii din Munţii Apuseni şi Zarand

Cluj, 28 octombrie 1918, Nou.

Moţilor şi fraţilor!

Nu mai este împărat! Şi-a dezlegat supuşii de jurămintele silnice! Robia străină trage de moarte! Ceasul izbăvirei a sunat! Noi românii stăpâni suntem pe soarta noastră! Ne vom croi soarta cu armele în mână!

La arme.

La arme pentru unirea tuturor românilor! În 48 moţii strigau la Blaj: Noi vrem unirea cu Ţara!

Unirea aduce ca dar: Pământ şi libertate!

De la voi viteji de pe Arieş, Someş şi Criş, aşteaptă obştea: să încingeţi întâi armele! Tot ce ne-au răpit Regii Ungariei şi stăpânii străini ai Ardealului: păduri, păşuni şi băişaguri (mine de aur, n. a.), ni le va da toate România şi Regele ei nebiruit! Ne vor da cu două mâini tot ce au cerut Horea şi Iancu!

Noi, ofiţeri şi soldaţi români din Ardeal, i-am jurat credinţă Regelui României!

De la voi moţilor, fraţilor, aşteptăm să ne urmaţi cei dintâi!

La arme! Fără arme, nu-i drept, nici pace, nici Ţară. Uniţi cu fraţii de pretutindeni împingem hotarele la Tisa şi Dunăre! În moşiile mănoase de la Tisa şi Dunăre se vor implanta: Moţii şi Crişenii! O să fiţi străjerii României mari, una nedespărţită ca Sfânta Treime!

Porniţi din toate satele cu arme şi merinde la Cluj şi Bălgrad sub căpitani aleşi!

La Cluj, vă aşteaptă I-a Legiune Românească din Ardeal, la Bălgrad a II-a Legiune! Pentru toţi cari nu au, vor fi: Arme, bani şi hrană!

Am luat eu: Dr. Amos Frâncu, nepot de tribun, vechiul apărător al Moţilor, comanda. Din încrederea ofiţerilor şi a soldaţilor, eu poruncesc ca tribunii de altădată! Pentru tot ce poruncesc şi făgăduiesc stau cu capul şi cinstea!

Fraţilor! Adunaţi-vă la Câmpeni, Abrud, Zlatna, Gilău, Huedin, Brad şi Halmăj! Acolo lăsaţi gărzi de pază şi porniţi la Cluj şi Bălgrad, cum vine mai aproape! Desfaceţi steagul românesc!

Ţineţi rânduiala ostăşească: Grijiţi pădurile şi băişagurile ca ochii din cap! Ale voastre vor fi pe veci prin legea românească! Păziţi viaţa, avutul şi pacea tuturor!

Ca mâine fraţii izbăvitori vor trece iarăşi Carpaţii!

Să le netezim în arme drumul. În arme ne vom îmbrăţişa pe pământul Ardealului! Va fi al ţăranului, ce-l munceşte, al României, ce-l păzeşte!

La arme!

Se ridică din morminte Horea la Bălgrad, Iancu la Ţebea, Axente la Blaj!

Vă cheamă în numele lui Christos!

La arme!!!

Dr. Amos Frâncu

Preşedintele organizaţiei militare din Ardeal

1918, noiembrie 6/19, Maieru

Din Maieru, comitatul Bistrița-Năsăud ni se scrie:

Stimate D-le redactor,

Vă încunoștințez că în comuna Maieru, comitatul Bistrița Năsăud, s-a constituit sfatul național Român sub prezidiul d-lui Iulian Ciorbă preot și s-a organizat garda națională română sub conducerea d-lui Ioan Barna sublocot. în rezervă, depunând poporul întreg cea mai vie însuflețire jurământ comitetului național românesc și organelor sale din Ardeal.

În susnumita comună vremurile revoluționare au dispărut, ordinea și liniștea domnește pretutindeni.

Drapelul tricolor visat de moși-strămoși fâlfâie mândru pe școli și cancelarii vestind libertatea și dezrobirea nației noastre românești.

Tot poporul din comună așteaptă cu sufletul deschis, sentimente sfinte, sosirea trupelor române care ne vor mântui pe totdeauna de jug.

Trăiască libertatea națională!

Iustin Ilieșiu, secretar.

1918 LA ROMÂNI. DOCUMENTELE UNIRII…, Vol. VII, d. 388, p. 421.

1918, noiembrie 3, Dej

Către toți românii din comuna…

Fraților!

Vă aducem la cunoștință că pe baza dreptului de liberă dispunere peste soarta sa, s-a constituit și din sânul poporului român Consiliul Național Central, iar la recercarea acestuia s-a constituit Consiliul Național Român și pentru Comitatul Solnoc-Dăbâca.

Subsemnatul Birou al acestui Consiliu din însărcinarea Consiliului Național Român Central vă recearcă să îndepliniți fără întârziere și cu toată conștiinciozitatea următoarele:

1. Să instituiți un Consiliu național român comunal din atâția membrii, câți aflați de potrivit după împrejurările din comuna D-voastră. Consiliul să-și aleagă apoi Biroul: [compus] dintr-un președinte, unul sau doi vice-președinți și unul sau doi secretari. Despre constituirea Consiliului și alegerea Biroului să binevoiți a ne aviza momentan.

2. Consiliul comunal în frunte cu Biroul său, va avea să îndeplinească toate îndrumările primite de la Consiliul Național Român Comitatens și de la Consiliul Național Român Central și să rezolve toate agendele ce vor cădea în sfera sa de acțiune.

3. În primul rând vi se impune datorința mare și urgentă ca să vă grijiți de susținerea ordinei obștești în comuna D-voastră și de siguranța personală și a averii tuturor locuitorilor, fără deosebire de neam și confesiune.

Astfel numai ne vom putea afirma ca popor matur și element de ordine înaintea marelui Aeropag al lumii, vrednici deci de dreptul de liberă dispunere peste soarta noastră.

4. Vă conjurăm deci, să împiedecați cu toată forța orice încercare de tulburări, jafuri, devastări, pustiiri, silnicii etc. Nimeni să nu se facă judecător în cauza sa, ci orice neîndreptățire l-a ajuns în trecut, ori va întâmpina în viitor, să se adreseze pentru repararea dreptului violat prin Biroul Consiliului D-voastră, la noi.

5. În scopul de a preveni orice tulburare, orice crimă: să înființați fără zăbavă o Gardă națională română din membrii de încredere și cât se poate de numeroși. Garda națională să pășească momentan în acțiune, de câte ori ordinea obștească, siguranța personală, ori averea oricărui particular, precum și averea oricărei corporațiuni e amenințată.

Poporul român și în cele mai vitrege timpuri și-a păstrat cumpătul și virtuțile creștinești, cu atât mai mult trebuie să țină la aceste însușiri distinse acum, când au răsărit zorile libertății și independenței naționale și pentru el.

Primiți salutul nostru frățesc!