O misterioasă apariţie pe cerul Georgiei opreşte ulltima bătălie cu ruşii

În vara anului 2008, “anno superiore” cum ar fi zis latinii şi italienii laun loc, micul stat caucazian a intrat cu trupele sale în Osetia de Sud, spre a-şi integra această regiune unde rusofonii osetini şi-au proclamat independenţa. Este copia trasă la indigo a Transnistriei moldave, cu deosebire că mica Georgie are două Osetii rupte din ea: una la nord şi alta la sud, astfel ca guvernul Georgian să mormăie politic după cum face ursul rusesc.

Pregătindu-se cum au putut mai bine, cumpărând armedin Israel, Cehia, şi de unde au mai putut, adică nişte zeci de mii de kalaşnikoave şi din România, au luat cu asalt Osetia de Sud, ajungând rapid la Thinkasvilli,capitala sud-osetină. Pe loc au intervenit forţele ruseşti care aveau stabilite acolo baze, la care s-au adăugat apoi urgent forţe terestre şi aeriene din Rusia. Georgienii, în ciuda unui comportament eroic, n-au putut face faţă copleşitoarei superiorităţi numerice şi tehnice a inamicului-supraputere.

În legătură cu acest conflict ce mocneşte încă sub spuza tăciunilor, zilele acestea, aflăm ceva senzaţional. Pavel Flrenski, co-preşedinte al Comisiei de experţi ştiinţifici ai Bisericii Ruse pentru cercetarea miracolelor a comunicat zilele acestea că …în timpul ultimei mari bătălii date între georgieni şi ruşi, pe cer a apărut chipul-siluetă al unei femei (căreia I se dă o imagine aproximată) şi despre care ruşii spun că ar fi fost Maica Domnului. Georgienii afirmă că ar fi fost posibil să fie Sfânta Nina, cea care în secolul al IV-lea, a creştinar Georgia. Plină de credinţă şi un admirabil curaj,ea aplecat în regiunea Caucazului şi a făcut din ţinuturile Armeniei şi Georgiei prima ţară creştină. Însuşi regale Miriam s-acreştinat, iar fiul său a devenit un propovăduitor. Sfânta Nina s-a bucurat totdeauna de o uriaşă preţuire până azi chiar, fiind asemănată cu dumnezeieştii Apostoli.

Pe când cele două forţe se aflau faţă-n faţă, ziua, gata de luptă, într-un moment, în spatele poziţiilor georgiene, “în dretul Bisericii” spune Pavel Florenski, a apărut un chip frumos foarte, feminin aşa cum am mai arătat. Acum, iubite cititorule şi cititoare, să încercăm a dezlega acest mister. Ce a fost? Cred că nu pot fi decât două posibilităţi. Ori a fost o arătare cerească ce a vrut să curme atâta vărsare de sănge cât avea să urmeze, ori a foast o făcătură a serviciilor ruseşti de diversiune, care şi în 1989 au încercat tot felul dediversiuni spre a.-l răsturna pe Ceauşescu. Nu avem nicio îndoială că sunt în stare moralmente, dar nu ştim précis dacă e posibil să realizeze pe cer o astel de hologramă şi la astfel de dimensiuni. Personal mă îndoiesc un pic ,din pricină că acest conflict s-a desfăşurat foarte repede-câteva zile. Războaiele intwerstatale de azi nu mai ţin cu anii, ci doar cu zile şi săptămâni. Că această apariţie-ori cine va fi fost-a apărut chiar “în dreptuzl Bisericii” ne pune şi el pegânduri. Prea nu se potriveşte locul ales, faptul că aapărut în spatelegeorgienilor şi se pare că a fost observat numai de aceştia, care, foarte impresionaţi, au părăsit poziţiilede luptă. Dacă era hologramă, o vedeau şi soldaţii ruşi… Dacă au văzut-o şi ei (Florenski nu precizează ), pentru ce s-au înspăimântat numai georgienii? Nu trebuia să-i încurajeze? Pentru a avea o imagine mai completă de judecată, să amintim un caz oarecum asemănător, când “făcăturile” de tip holografic nu erau cu putinţă.

În Primul război mondial, forţele germane au invadat şi Belgia, unde li s-au opus masiv trupele britanice. Era în 1914, la Mons, unde cele două fronturi se aflau faţă-n faţă. Germanii porniseră un asalt foarte puternic şi martorii luptei spun că erau gata să fie copleşiţi de inamicul mult superior. Deodată, în toiul luptei, trupelegermane au luat-o la fugă, părăsindu-şi poziţiile. Mirarea britanicilor, care se credeau deja pierduţi a fost nemaipomenită.. Nu-şi puteau explica. Misterul a fost dezlegat curând, deoarece şi unii britanici care au privit în urmă au observat pe cer un călăreţ peun cal alb şi cu o sabie scoasă, o apariţie măreaţă şi înfricoşătoare, la vederea căreia, germanii au abandonat frontal, fuginnd. Mărturii culese din ambele tabere au adeverit apoi, fără putinţă de tăgadă că a fost un caz real şi nu vreo halucinaţie. Cazul este relatat in extensor în lucrarea”Întâmplări mistertioase din istoriaFranţei”(autor colectiv)..

Nu este- probabil- cuputinţă a tranşa categoric problema, lipsind informaţiile complete necesare. Ba uneori chiar având toate informaţiile necesare, nu ne-am putea hazarda în a formula o opinie definitivă. Oricum, ca prilej de cugetare, e un subiect interesant..