O noapte... istorică

   În noaptea de 10/11 februarie 1866, domnul Unirii Moldovei cu Muntenia, Alexandru  Ioan  Cuza, este silit să abdice în urma unui complot, pus la care, și reușit, de „monstruoasa coaliție”, o alianță temporară între extrema stângă (roșii) și extrema dreaptă (conservatorii) nemulțumiți de politica dusă de domnitor, de capricii, de aventurile sale amoroase, etc.

   Un rol important în reușita complotului l-a avut Maria  Obrenovici, o  „femeie foarte frumoasă, cu părul negru și ochi albaștri”, fiica a latifundiarului antiunionist Costin Catargi, căsătorită de două ori, prima dată cu un general sârb, apoi cu prințul Miloș Obrenovici, de care s-a despărțit, după ce cu fiecare a avut câte un copil. A intrat în „atenția” lui Cuza, deoarece acesta avea o anumită aplecare spre un vin bun și sexul frumos. În lucrarea de referință din istoriografia românească,  „Viața și opera lui Cuza Vodă” scrisă de Constantin C. Giureascu, referitor la Maria Obrenovici, acesta menționa   ...   „Mai frumoasă și mai feminină decât doamna Elena   ...   voia să ia locul acesteia nu numai în inima principelui, dar și pe tron, folosind în acest scop toate armele arsenalului feminin, de la cochetărie și eleganță, până la mijlocul pe care-l socotea decisiv   ...   cei doi fii, Alexandru și Dumitru, pe care i-a avut cu principele Cuza și pe care doamna Elena nu putuse să i-i dea”.

   În complotul organizat de „monstruoasa coaliție”, Maria Obrenovici a avut rolul de a intra în camera unde era domnitorul și de a lăsa ușa descisă. Astfel, complotiștii au putut să pătrundă în cameră, după miezul nopții, fără să spargă ușa, și în timp ce Cuza dormea, unul i-a pus pistolul la tâmplă, l-a împiedicat să-și ia pistoalele de pe noptieră, apoi l-au silit să semneze, pe spatele căpitanului C. Pilat, actul de abdicare ce fusese redactat dinainte. Însoțit de complotiști, Cuza a ieșit din Palat, și cu o trăsură este dus în casa lui C. Ciocărlan, apoi strămutat la Cotroceni.

   Restul e   ...   istorie.