O nouă carte despre Liviu Rebreanu

            Recentul volum al lui Iacob Naroș, intitulat Liviu Rebreanu și Rebrenii, O biobibliografie documentară (Editura Școala Ardeleană, ClujNapoca, 2023, 267 pagini) este al șaptelea dedicat vieții și operei autorului Pădurii Spânzuraților. Acesta este structurat în opt secțiuni: I. De neamul Rebrenilor, din ce sate au venit strămoșii lor, II. Ludovica Rebreanu, III. Vasile Rebreanu, IV. Primul născut, Alfa după Mamă, V. Emil Rebreanu, VI. Tiberiu Rebreanu – Omega familiei, VII. Rebrenii cuprinși între Alfa și Omega și VIII. Fanny și Puia.

            Secțiunea I beneficiază de nu mai puțin  de 14 Note și comentarii, unde sunt citate sursele cercetate, începând cu Niculae Gheran, editorul celor 23 de volume ale operei rebreniene, continuând apoi cu Adrian Dinu Rachieru, Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Clemente Plăianu, Icu Crăciun, Ilderim Rebreanu, Ioan Lăpușneanu, Simion Moldovan, Tiberiu Rebreanu etc. Secțiunea a II-a, Ludovica Rebreanu, femeia care a avut 14 nașteri, din care 5 la Maieru, în perioada când Vasile Rebreanu era învățător în această localitate, despre care Liviu, mai târziu, avea să mărturisească, printre altele: „În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele” sau „Acesta e satul copilăriei mele. E un sat de munte, într-adevăr foarte frumos, cu oameni buni și foarte înțelepți. Dintre oamenii aceștia, am luat toate personajele rustice din literatura mea. Unora le-am pus o mână, altora le-am tăiat un picior, i-am împătimit pe unii, i-am făcut să cugete pe alții și oriunde i-am plasat în cărțile mele, tot din Maierul Năsăudului i-am luat”. Această secțiune are ca surse scrierile unor autori ca: Niculae Gheran, Stancu Ilin, Ilderim Rebreanu, Nicolae Iorga, Andrei Moldovan, Teodor Tanco, Tiberiu Rebreanu, Mircea Tomuș și alții. Viața și opera învățătorului Vasile Rebreanu, din secțiunea a III-a are drept surse volume sau articole semnate de : Niculae Gheran, Sever Ursa, Tiberiu Rebreanu, Ilderim Rebreanu, Clemente Plăianu, Nicolae Drăganu, Mircea Popa, Livia Rebreanu – Hulea, Adrian Dinu Rachieru, Gavril Scridon, Fanny Rebreanu, Ion Rusu, George Călinescu, Teodor Tanco, Elena Ursa etc. Cea mai stufoasă secțiune este dedicată, cum era și firesc, lui Liviu Rebreanu, din secțiunea a IV-a, împărțită în 16 subcapitole: Maieru – Cuib al visurilor, Rebreanu – „student” la Năsăud, Liviu Rebreanu – elev la Bistrița, Anii petrecuți la Sopron, Student la Academia din Budapesta, Gyula – 17 luni sub haina militară, Liviu și Prislopul Năsăudului, La București, Popasul lui Rebreanu la Craiova, Rebreanu și proza scurtă, Rebreanu – cronicar teatral, Între publicistică și proză - șapte ani de acumulări, Rebreanu, președinte al Societății Scriitorilor din România, Director general al teatrelor, Liviu Rebreanu – academician, Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu (Mișcarea literară, Gazeta literară, România literară). Sursele pentru scrierea aceste secțiuni sunt foarte numeroase; spicuim câteva nume: Niculae Gheran, Andrei Moldovan, Sever Ursa, Ilderim Rebreanu, Florica Puia Rebreanu, Emil Boșca-Mălin, Tiberiu Rebreanu, Gavril Scridon, Adrian Dinu Rachieru, C. Cichindel, Samuel Domokos, Ion V. Boțan, Maria Ruști, Virgil Ureche, Eugenia Slăvoacă, Alexandru Husar, Ovidiu Petri, Livia Petri, Sorin Titel, Sumiya Haruya, Ioan Massoff, Ion Biberi, Constantin Paiu, I. Petrovici, Nae Antonescu, I. Valerian, Florin Antonescu, Mircea Zaciu și alții. Lui Emil Rebreanu, eroul născut la Maieru, prototipul lui Apostol Bologa din Pădurea Spânzuraților, îi dedică secțiunea a V-a. Pentru scrierea lui a consultat, în mod special, scrierile lui: Niculae Gheran, Ilderim Rebreanu, Cornel Aron, Ioan Lăpușneanu, Al. Săndulescu, Ioan Pintea și, firește, Liviu Rebreanu. Pentru realizarea secțiunii a VI-a, cea dedicată lui Tiberiu Rebreanu, Omega familiei, Iacob Naroș citează autori ca: Ilderim Rebreanu, Teodor Tanco, Andrei Moldovan, Liviu Malița, dar și cele scrise de însuși Tiberiu.

Pentru mine, cea mai interesantă secțiune este cea de-a VII-a, intitulată Rebrenii cuprinși între Alfa și Omega, unde aflăm date despre viața și opera celorlalți frați și surori ale autorului lui Ion. Este vorba de: Iuliu-Sabin (1890-1947), Petre (1888-1890), Livia-Eugenia Hulea (1889-1972), născută în Maieru, Ovidiu Hulea, soțul Liviei, fost deputat în Parlamentul țării (1931), decedat în 1952, Lucea (Pavel), căpitan, căsătorit cu Maria Pussy, fiica mai mare a soților Hulea, cel care a stat 10 ani în pușcăriile comuniste, plus 6 ani deportat în Bărăgan, stingându-se în 1963, apoi Emil (1891-1917), căruia i s-a închinat un capitol aparte (vezi secțiunea a V-a), Maria-Ludovica (Miți) (1893-1986), născută în Maieru, căsătorită cu colonelul Strat Procopie, mort în 1949, Flora (1895 -1896), născută în Maieru, Virgil (Ghilu) (1897-1917), născut în Maieru, fost infanterist în Primul Război Mondial, rănit și trimis la Bistrița, apoi la Sanatoriul TBC din Cluj, iar, după ce se face bine, este retrimis din nou pe front, dar va ajunge iarăși în spital, de data aceasta în Budapesta, unde își va găsi sfârșitul, Armela (1899-1899), născută la Maieru, a murit în anul în care s-a născut, Florica-Ecaterina (Rița) (1900-1974), căsătorită cu avocatul Iulian Anghel, de care va divorța și se va mărita cu   locotenent-colonelul Mihai Schuster, care va trece în lumea drepților după 7 ani de la moartea soției. Ultimii trei frați sunt Fabius (1902-1904), care a trăit doar 2 ani, Sever (Luțu) (1904-1917), decedat la vârsta de 13 ani, din cauza faptului că a căzut iarna, în apele Someșului, în timp ce se dădea cu patinele, și Corneliu (1906-1906) decedat în anul în care s-a născut. Pentru notele și comentariile din această secțiune autorul s-a folosit de scrierile lui Niculae Gheran, Ilderim Rebreanu, Livia Rebreanu-Hulea, Aurel Sasu, Ion Oarcăsu, Constantin Cubleșan etc. Despre relațiile lui Fanny și ale Puiei cu membrii familiei Rebreanu aflăm din secțiunea a VIII-a, pentru care Iacob Naroș a consultat, cu prioritate, opera lui Niculae Gheran, Ilderim Rebreanu, Alexandru Piru, Puia Florica Rebreanu etc.

            Acest volum mai are, la final, o Addenda care cuprinde o Cronologie – Liviu Rebreanu și ai săi, cu date și repere biografice referitoare la Rebreni, în principal, din: Niculae Gheran, Ilderim Rebreanu, Andrei Moldovan, Săluc Horvat etc.

            Nu lipsesc: bibliografia generală, cu autori, periodice, dicționare, enciclopedii, istorii ale literaturii, resurse web, un album foto cu selecțiuni din Expoziția Liviu Rebreanu – Itinerar bistrițean de la Muzeul Cuibul visurilor, Maieru, autor prof. Viorel-Daniel Partene, genealogia familiei Rebreanu făcută de Ilderim Rebreanu, un citat din Jurnalul lui Liviu Rebreanu despre rude, precum și prezentarea, în sinteză, a câtorva cărți închinate Rebrenilor; este vorba de Maria Pussy Gligor-Hulea cu Cântecul vieții – Cartea amintirilor (2005), Livia Hulea Rebreanu cu Răvașe-n tabără (1920), apoi Epistolarul matern al Ludovicăi Rebreanu Adio până la a doua venire (1998), editor Liviu Malița, volumul lui Ioan Lăpușneanu Emil Rebreanu – Eroul de la Ghimeș - Făget (2011). În loc de postfață, Iacob Naroș a introdus textul Ardelenismul ca o stare de spirit, inspirat din scrierile lui N. Gheran, Andrei Moldovan, Mircea Muthu, Liviu Petrescu și Mircea Zaciu, și, cum îi stă bine unui volum de istorie literară, a pus, la final, și Indice de nume, Indice de titluri și Indice de locuri.

            Volumul prezentat aici va fi un instrument de lucru pentru cei care studiază viața și opera lui Rebreanu, dar și a celor au făcut parte din familia sa.