Parlamentul mai cu moţ, în noua Constituţie

În noua Constituţie a USL, Parlamentul capătă o putere mai mare, în timp ce puterea executivă, inclusiv Preşedintele, şi Puterea Judecătorească îşi pierd din atribuţii şi astfel ne vom găsi într-un neechilibru între cele trei puteri în stat.
Parlamentarii, dincolo de privilegiile actuale, cazare de lux, maşină cu şofer la scară, retribuţii generoase, bani pentru venirea la şedinţă, transport gratuit, mese la preţuri reduse, vor avea puteri mai mari şi le vom expune pe scurt.
Parlamentarii pot chema la ordine pe oricine, sub pretextul audierii, inclusiv pe procurori. Parlamentarii vor putea revoca din funcţie pe miniştrii Guvernului şi pot spune da sau nu dacă poporul va putea fi consultat, prin referendum, acest din urmă drept fiind luat Preşedintelui României. Aşadar referendumul, această formă vitală, directă, prin care poporul îşi exercită suveranitatea , stă la cheremul Parlamentului, care, dacă vrea, n-o să-l facă niciodată, conform cu propriile sale interese vremelnice.
Domnii parlamentari nu vor mai fi judecaţi exclusiv doar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci vor fi judecaţi şi la instanţele comune şi astfel se poate tergiversa mult timp un dosar. Procurorii pot avea succes în cererile lor de percheziţie, reţinere sau arestare, doar dacă Parlamentul îşi dă acordul în această privinţă. De asemenea, patru din membrii CSM, deşi reprezintă societatea civilă, vor fi aleşi de către Senat, acum doar doi sunt aleşi de Senat.
Dizolvarea Parlamentului nu mai poate fi făcută de Preşedintele ţării, ea trebuie aprobată doar de parlamentari.
Un ministru va putea fi revocat prin moţiune simplă, actualmente demersul acesta parlamentar nu atingea automat măsura revocării. O cerere de urmărire penală a primului ministru şi a miniştrilor săi nu va mai putea fi şi o atribuţie a Preşedintelui. Guvernul va putea să-şi angajeze doar o singură dată răspunderea, într-o sesiune parlamentară.
Aşadar, puteri sporite, fără precedent, acordate Parlamentului de noua Constituţie, în dauna Executivului, Preşedintelui şi Puterii Judecătoreşti. Se dezechilibrează serios cele trei puteri în Stat, cu consecinţe negative şi imprevizibile.