Povestea turneului maraton al Corului de cameră ,,Appassionata” în Ourense, Spania
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
-
View the full image
.
Fiecare poveste începe cu ,,A fost odată ca niciodată”…Aşa începe şi povestea turneului în Ourense. Protagonişti - coriştii din Appassionata, dirijorul Francisc Mureşan şi directorul Centrului Cultural Municipal, Dorel Cosma, fără de care povestea acestui turneu nu s-ar fi închegat…
Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu grupul coral ,,Appassionata”, povestea "pe repede înainte" ar putea fi redată astfel…S-a întâmplat odată ca niciodată ca la Centrul de Cultură ,,George Coşbuc” să existe dirijorul Francisc Mureşan. Acesta a fost începutul pentru Corul de cameră ,,Appassionata”, începutul turneelor ,,Appassionata”…Mulţi au venit şi vin şi astăzi de dragul lui la repetiţii, în turnee…
Aşa au trecut 30 de ani, cu zeci de turnee, primele ieşiri din ţară fiind pe la începutul anilor 1980. Au rămas amintirile şi poveştile…
Ajungând în zilele noastre, în perioada 14-24 septembrie, la invitaţia Corului ,,Auria Canta”, grupul coral ,,Appassionata” a efectuat un turneu de concerte în frumoasa localitate Ourense din Spania.
Turneul artiştilor bistriţeni a fost un turneu maraton, cu două-trei concerte pe zi, evoluţia corului venit din Bistriţa, România, fiind capul de afiş al Festivalul Internaţional de Muzică şi Cântec Coral din Ourense.
Şi ca orice turneu, turneul din Ourense are povestea lui. Coriştii din ,,Appassionata” formează cu toţi o familie, cu bune şi rele, o familie în care fiecare membru are propriul talent. Şi atribuţii simţite. Şi asumate. Ei vor să cânte. Oriunde. Sunt profesionişti şi au prezenţă scenică, chiar dacă sunt nevoiţi să-şi schimbe ţinutele, de cele mai multe ori, chiar în autocar…dar s-au obişnuit.
Ei ştiu că pe scenă, trebuie să facă faţă oboselii acumulate pe drum, trebuie să da uitării emoţiile negative, şi trebuie să ofere un produs artistic de excepţie. Au reuşit acest lucru în turneul din Ourense, chiar dacă nota maximă a dirijorului a fost: ,,extraordinar 7!!!”… O notă bună, dacă e să ţinem cont de exigenţa lui Franco…
Coriştii de la Appassionata s-au întors din Ourense cu multe aplauze, culese umil, cu un zâmbet larg, aşa cum îşi dăruiesc şi cântecele. Sunt conştienţi de valoarea lor, pentru că le-au spus-o şi gazdele, dar mai ales le-a demonstrat-o reacţia colegilor artişti. O dorinţă evidentă de a-i asculta, de a învăţa de la ei a exprimat-o şi Isabel Vieira, dirijoarea unui grup coral din Portugalia, prezent la Festivalul Internaţional de Muzică şi Cântec Coral din Ourense.
Concluzia e una singură…în aceste zile, când domeniul muzical încearcă să fie umbrit de ritmuri comerciale, de acorduri agresive, rareori se mai aud voci naturale interpretând fragmente clasice, vechi preluări folclorice, piese religioase cântate pe multe voci. Faptul că Appassionata face acest lucru, ne demonstrează încă o dată că muzica se trăieşte intens, că muzica nu are graniţe…
Una peste alta, coriştii din Appassionata au trăit intens acest turneu, atât pe scenă, cât şi în afara ei…
Dar înainte de a fi artişti, de a evolua pe o scenă, chiar dacă la nivelul de artişti amatori, ,,appassionaţii”, aşa cum le spuneam eu, sunt oameni…
Şi de aceea, voi încerca să vorbesc puţin despre unii dintre ei…
Dirijorul Francisc Mureşan, Franco pentru corişti, pentru prieteni, e un om cu nişte trăiri excepţionale pe scenă…depăşeşte rapid momentele nefaste şi este omul cheie în faţa coriştilor… mişcări ireale care urmăresc ritmul şi-l punctează indiferent unde s-ar afla vocile appassionaţilor.
În afara scenei, în viaţa reală, în cele câteva zile, Franco mi s-a părut un personaj imaginar, e unul dintre puţinii oameni care îşi schimbă starea cât ai clipi, de la tristeţe la veselie…Franco e un om care arde etapa nostalgiei…
Dacă e să dau filmul turneului înapoi, îmi revine obsedant în minte, o fotografie făcută lui Franco în Sala ,,Auditorum” din Ourense, într-o sală unde întreaga lumină cădea pe artişti într-un mod obsedant…Un om, muzică, reflectoare, o scenă…Cât de puţin trebuie pentru a ţine respiraţia unei săli întregi timp de câteva minute…
Un alt personaj cheie al turneului a fost Mircea Chira, preşedintele corului ,,Appassionata”, în viaţa reală, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Bistriţa-Năsăud, un om cu multă răbdare şi diplomaţie...un soi de diriginte al appasionaţilor. Chiar dacă sunt oameni mari, cu profesii solicitante şi responsabile, în turneu, appassionaţii sunt nişte copii…cu multă personalitate.
Chiar şi în momentele tensionate, Mircea Chira nu a ridicat tonul. Atunci când vorbeşti cu el, ai senzaţia că vorbele tale au aceeaşi mărime cu vorbele lui…Mircea Chira din culise era acelaşi cu omul calm şi concentrat de pe scenă, cu omul calm din şedinţele care precedau diverse alegeri electorale…
În drumul spre casă, m-am întrebat ce am înţeles din turneu?... Închid ochii şi mă întorc în lumea din capul meu. Dacă ar fi să rezum la o singură senzaţie din toate (atât de diferite) pe care turneul acesta mi le-a oferit, care ar fi aceasta?... E greu de spus, e foarte greu...Şi totuşi, de acum înainte, când mă voi gândi la turneul corului ,,Appassionata” în Ourense, am să spun că a fost perioada în care am câştigat prieteni, am pierdut prieteni, am râs enorm, am uitat de mizeriile cotidiene şi am avut parte de oameni noi şi interesanţi în jurul meu. Am ascultat poveşti de viaţă, şi mai presus de toate, am renunţat la orgolii, sau cel puţin am încercat…
Revin la întrebarea mea, ce am înţeles din acest turneu? Nu mi-am putut da un răspuns clar, pe care să îl rostesc cu subiect şi predicat, căruia să îi dau formă cu ajutorul cuvintelor...
Pentru că visele, cântecele, trăirile appassionaţilor nu se adresează raţiunii, ci inimii. Sufletului. Sensibilităţii fiecăruia...
Încep din ce în ce mai tare să fiu convins că fiecare corist, sau mă rog, majoritatea coriştilor din Appassionata sunt …visele lor, visele lor de a face muzică, visele lor de a cânta, visele lor de a fi împreună…
Despre ceilalţi corişti din ,,Appassionata”, despre Adina, Codruţa, Gicu, Adi, Andreea, Cristina, Dorin, Doina, Dorina, Cristi, Marina, Ica, Nelly, Tasia veţi afla mai multe într-un reportaj care va fi difuzat în perioada imediat următoare pe AS TV.
Citiţi şi:
- Concert de Crăciun cu Appassionata
- Despre emoţia unui concert de colinde, cu Appassionata
- Mircea Chira: „Appassionata” împreună cu „Viva la muzica” la „Bar Fest 2016” – Muntenegru
- 35 de ani de Appassionata. Pentru noi. Pentru voi
- Note de turneu – Corul „APPASSIONATA” la „XXI International Music&Dance Festival – Durres Fest"
Adaugă comentariu nou