Pr. Vasile Beni: Botezul pocăinței întru iertarea păcatelor

                                                                                                                                                                                                                                  Ne aflăm între două sărbători mari:sărbătoarea Crăciunului și sărbătoarea Bobotezei.Iar la cumpăna dintre ele a fost o întreită sărbătoare, sărbătoarea Tăierii Împrejur a Mântuitorului, sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare și sărbătoarea Anului Nou(îps Andrei-,,Drept învățând cuvântul adevărului Tău,Reîntregirea ,Alba iulia 2009,pag19).Textul acestei evanghelii este luat din ev. după sf. Apostol și ev. Marcu din primul capitol și în care ni se descrie cum Ioan boteza la râul Iordan propovăduind  botezul pocăinței întru iertarea păcatelor.În cuvântarea de astăzi m-aș opri asupra celor anunțate în titlul meditației și pe care aș împărți-o în trei părți:                                                                     1)Ce este Botezul și de câte feluri este?-dacă sfintele Taine sunt lucrări văzute prin care în chip nevăzut se revarsă harul lui Dumnezeu-prin Botez ,care este lucrarea văzută a întreitei cufundări în apă și chemarea sfintei Treimi,credinciosului I se împărtășeșete harul care șterge păcatul strămoșesc,precum și celelalte păcate și îl face pe cel ce îl primește membru al bisericii.Sfântul Ioan teologul zice că sf. Scriptură cunoaște trei feluri de nașteri:cea trupească ,cea din Botez și cea din Înviere.Fără nașterea prin Botez nu e cu putință nașterea prin Înviere.      

Sfinții Părinți ne spun că Botezul este de mai multe feluri:    

  a)-astfel sf.Grigorie Teologul ne spune că Botezul este de cinci feluri:primul a fost cel a lui Moise care a adus o curățire temporară,al doilea a fost cel al Înaintemergătorului,care a botezat poporul cu botezul pocăinței,al treilea este botezul lui Hristos,prin care oamenii se botează și se fac creștini și care se săvârșește prin harul Duhului Sfânt,al patrulea este cel al muceniciei și cel al sângelui,iar al cincilea este cel al lacrimilor și al pocăinței                                                                             b)-sf.Ioan Damaschin ne spune că botezul este de opt feluri:primul a fost cel al potopului pentru îndepărtarea păcatului;al doilea a fost cel al mării și al norului,atunci când iudeii au trecut prin marea Roșie și au fost acoperiți de un nor;al treilea a fost botezul legii vechi,pe care l-a consfințit rânduiala mozaică și care este legat de curăția trupească;al patrulea a fost botezul sf.Ioan,care îi îndemna pe cei botezați spre pocăință;al cincilea a fost botezul pe care l-a primit Hristos,atunci când a venit la Iordan, botez diferit de celelalte-pentru că Hristos nu avea păcat și nu a făcut o mărturisire a păcatelor;al șaselea este botezul desăvârșit  al Domnului care are loc în Biserică prin apă și prin Duhul Sfânt;al șaptelea este botezul sângelui și al jertfirii pe care l-a primit Hristos pentru noi,adică Patimile și Răstignirea,dar și mucenicia sfinților;cel de-al optulea este cel de pe urmă care nu este unul mântuitor,pentru că el îndepărtează și pedepsește pentru veșnicie păcatul.                                                                                                                3)-iar sf. Ioan Gură de Aur-face distincție între botezul iudaic și cel creștin.Cel iudaic nu curăța de păcatele sufletești,ci numai de murdăria trupească.Botezul creștin este mai presus,pentru că îl izbăvește pe om de păcat,îi curăță sufletul și îi dă Duhul Sfânt.Între aceste două se află Botezul lui Ioan,care a fost o punte dinspre iudaism spre creștinism.Botezul lui Ioan a fost mai presus decât cel iudaic,pentru că avea legătură cu venirea lui Hristos,dar mai prejos decât cel al creștinilor.        

  2)Ce este pocăința-?-părere de rău,odată cu făgăduința de îndreptare,pentru greșelile și păcatele săvârșite.Atât Ioan botezătorul ,cât și Domnul Hristos își încep activitatea chemând la pocăință:,,pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția cerurilor(Mt.3,2).Dar mai este o altă pocăință pentru păcatele săvârșite în urmă și ca o pregătire pentru primirea Tainei Sfintei Împărtășanii.Cei care în vârstă fiind,veneau să se boteze de către sf.Ioan Botezătorul,sau de către apostoli își mărturiseau păcatele făcute înainte căindu-se de ele și regretându-le.Ei au înțeles astfel că păcatele  au pricinuit moartea pe cruce a lui Hristos-Fiul lui Dumnezeu și că prin Sângele Lui,El le-a șters și le-a spălat,luînd asupra Sa osânda noastră.Ce presupune pocăința?-cel puțin câteva lucruri importante :    

   1-metanoia-care înseamnă schimbarea minții-care te ajută să vezi acel rău din mintea ta,care te-a făcut să acționezi greșit         

  2-inima schimbată- o inimă curată,,fericiți cei curați cu inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu”   

  3-iar acestea două ne duc la vedera lui Dumnezeu,ne îndreaptă spre Dumnezeu       

      Pocăința este cu adevărat ,,revoluția unui om”-care duce la schimbarea minții,a inimii și la cunoașterea lui Dumnezeu            

3)Iertarea păcatelor-cât timp Mântuitorul  a petrecut pe acest pământ-El însuși ierta păcatele,celor în sufletul cărora observa căință și lacrimi ,sau care le mărturiseau.Așa, Petru mărturisește că este păcătos,tâlharul de pe cruce își mărturisește faptele nelegiuite și se căiește apoi rugându-se de iertare și de pomenire întru Împărăția Sa,iar Domnul îi răspunde astăzi vei fi cu mine in rai.Domnul Hristos poruncise ucenicilor Săi,de la început să propovăduiască pocăința,dar de iertarea păcatelor nu le vorbește decât după Înviere și după Înălțare,spunându –Le să propovăduiască în numele Său pocăința spre iertarea păcatelor la toate neamurile.Prin  moartea Sa ispășitoare a iertat păcatele întregii lumi,prin Sângele Său vărsat pe cruce,încheind astfel opera Sa de răscumpărare.Astfel sf. Ioan Botezătorul vorbește de,, pocăință spre iertarea păcatelor”,iar Mântuitorul de,, pocăință spre iertarea păcatelor,la toate neamurile”.De aici observăm că porunca este de propovăduire la toate neamurile,dar de iertarea de păcate și de mântuire nu se bucură decât cei ce cred,cei ce se pocăiesc și cei ce se botează.                                                În concluzie am putea spune că relatarea acestei evanghelii printre multele învățături care s-ar putea desprinde ar fi și acesta că fiecare dintre noi suntem chemați la o continuă schimbare și înnoire sufletească în toate zilele vieții noastre .Amin!