Pr. Vasile Beni: Fii recunoscător pentru lucrurile bune din viaţa ta

Dragii noştri credincioşi!

Textul Evangheliei la duminica 23-a de după Rusalii îl găsim în Evanghelia după Sfântul apostol şi evanghelist Luca în capitolul 8, versetele 26 până la 39. Şi aici ni se descrie o vindecare a unui om pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a săvârşit-o în ţinutul Gherghesenilor. Important însă este mesajul pe care Mântuitorul vrea să ni-l transmită şi care se rezumă la cuvintele: „Întoarce-te la casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu”.

Cred că fiecare dintre noi ştim, dar în acelaşi timp şi vedem, că viața fiecăruia dintre noi se desfășoară între cele două mari taine, între naștere și moarte, între leagăn și mormânt. Iar pe parcursul acestei călătorii pământești, creștinul are parte de bucurii, dar și de încercările acestei vieți. Şi poate că ar fi bine să ne oprim la câteva exemple din Sfânta Scriptură, din viaţa noastră de zi cu zi, dar şi la o scurtă pildă, din care să învăţăm de ce trebuie să fim recunoscători faţă de Bunul Dumnezeu. Să le luăm aşadar pe rând:

1.Exemple din Sfânta Scriptură. Le întâlnim atât în Vechiul, cât și Noul Testament. Sf ap. Pavel ne îndeamnă: „Dă-ți mulțumire pentru toate că aceasta este voia lui Dumnezeu”(1 Tes.5,18). După ce Domnul L-a eliberat pe popor din robia egipteană i-a dat prin Moise cele zece porunci, iar în porunca a patra îi spune „Să nu uiți pe Domnul care te-a scos din pământul Egiptului (deut.6,17), să nu zici în inima ta, puterile mele și tăria mâinilor mele, mi-au dobândit asemenea avuții, ci adu-ți aminte că Domnul Dumnezeul tău este acela care ți-a dat putere ca să izbândești (deut.8,17-18). Iov care a fost bolnav de lepră a știut să-i mulțumească lui Dumnezeu chiar în necaz și boală zicând: „Ştiu că răscumpărătorul meu este viu, Domnul mi-a dat Domnul mi-a luat, fie numele Domnului binecuvântat”. Mulțumire lui Dumnezeu a dat însuși Domnul nostru Iisus Hristos, zicând: „Părinte, mulțumescu-Ți că mai ascultat (Ioan 11,41).

2.Exemple din viața noastră de zi cu zi. Motivele sau argumentele pentru care suntem datori să-I mulțumim lui Dumnezeu sunt nenumărate:

a. Dumnezeu pentru că ne-a dat viață, dar ne poartă şi de grijă, de la El am primit un suflet care este capabil să judece, să gândească, să înțeleagă. De la El am primit o inimă care este capabilă să iubească și să se bucure de iubire.

b.Trăim pe pământ, care ne pune la dispoziție toate cele necesare vieții: apă, aer, lumină, pe scurt avem tot ce ne trebuie nu numai pentru nevoile, ci și pentru plăcerile vieții.

c.Dumnezeu ne-a păzit în noaptea ce a trecut și ne dă timp de pocăință și îndreptare. Să-I muțumim că ne-am odihnit și putem merge la servici. Câți oameni, din cauza infirmităților, nu pot să-și câștige pâinea cea de toate zilele și sunt o povară pentru alții și pentru ei înșiși. Sau unii dintre semeni noștri nu au servici ca să-și poată câștiga pâinea cea de toate zilele pentru ei și cei dragi.

e.Cel mai mare dar pe care Dumnezeu ni l-a dat este Fiul Său, care a venit în lume ca lumea viață să aibă și să aibă din belșug. Pentru că Iisus Înviat ne-a împăcat pe noi oamenii cu Dumnezeu, iar după înălțare la ceruri, a trimis pe Sf. Duh, a întemeiat Biserica, Sfintele Taine, preoția căreia i-a dat dreptul să ierte păcatele tuturor celor ce se pocăiesc cu adevărat.

3.Pilda despre Dumnezeu care are grijă de copilul Său. O revistă din Statele Unite ale Americii, Mind and Body, a publicat un articol intitulat „Douăzeci de metode prin care să te simţi mai relaxat, mai fericit şi mai sănătos”, şi numărul unu era: „Fii recunoscător pentru lucrurile bune din viaţa ta”. Cercetătorii recunosc faptul că atitudinea de recunoştinţă faţă de Dumnezeu este o adevărată sursă de sănătate şi bunăstare.

Iar acest lucru ne este descris de nişte copii care vorbeau despre Dumnezeu. Unul dintre ei a observat şi a zis: „Toţi avem două nume: un nume de familie şi altul de botez. Dumnezeu are doar unul singur. Ar trebui să-i mai găsim un nume, ca să aibă şi El două.

 Şi fiecare a început să-şi dea cu părerea: „Eu zic, spuse unul, să-i zicem Dumnezeu Soare, pentru că soarele ne dă lumină şi căldură”. „Eu zic să-i spunem Dumnezeu Apă, zise altul, pentru că fără apă nimic nu poate trăi pe pământ.” Altul fu de părere să-l numească Dumnezeu Pământ, pentru că pământul dă tuturor de mâncare.

La un moment dat, pe lângă ei a trecut un tată cu un copil mic în braţe. Îl legăna, îl mângâia şi i se citea în ochi dragostea  pentru el.

Atunci unul dintre copii a spus: „Cred că cel mai bine e să-l numim Dumnezeu Tatăl, pentru că El este ca acest tată care are grijă de copilul lui. Amin!

          pr. Vasile Beni

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5