Pr. Vasile Beni: Să întâmpinăm Anul Nou privind spre Dumnezeu!

Dragii noştri credincioşi!

          Cu ajutorul bunului Dumnezeu ne apropiem încet de încheierea unui an civil, dar în acelaşi timp ne pregătim pentru a păşi într-un nou an cu încredere şi speranţă.

          De ce suntem datori să-i mulțumim lui Dumnezeu?  Este o întrebare la care fiecare dintre noi ar trebui să ne răspundem. Și aș porni de la un exemplu scripturistic prin care ni se arată despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Astfel, Sfânta scriptură a Vechiului Testament ne spune despre Samuel - un judecător din Israel  - care după renumita bătălie de la Mițpa a făcut un lucru de apreciat sau de toată lauda. Marele conducător și-a adus aminte de toate binefacerile primite de la Dumnezeu făcute față de neamul său: cum Dumnezeu l-a scos pe poporul lui Israel din robia egipteană, cum i-a ajutat de au trecut prin Marea Roșie ca pe uscat, cum a fost ajutat să nu moară de foame și sete în pustie, apoi cum a fost ajutat să înfrângă pe toți vrăjmașii săi. Iar la sfârșit, dorind să consfințească peste veacuri amintirea acestor binefaceri, a ridicat un pios monument pe frontispiciul căruia scria: “Până aici ne-a ajutat Dumnezeu” (1 regi 7,12).

            Multe şi nenumărate ar putea fi şi pentru noi motivele pentru care ar trebui să fim recunoscători bunului Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra fiecăruia dintre noi. În primul rând, pentru că ne-a dat viaţă şi pentru că ne poartă de grijă, de aceea Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă: “Da-ţi mulţumire pentru toate, că aceasta este voia lui Dumnezeu întru Hristos Iisus, pentru voi” (I Tesaloniceni, cap. 5, 18).

De Anul Nou, oamenii își doresc și își urează “Un An nou fericit!” sau “La mulți ani cu sănătate și fericire!”. Este o urare frumoasă să îi dorești celui drag și nu numai “ani mulți și buni”, cu sănătate și fericire, dar potrivit ar fi să ne întrebăm cine ne oferă acest “Dar” sau acest cadou. Iar omul credincios are un singur răspuns – “Dumnezeu” -, pentru că de la El asupra fiecăruia dintre noi se revarsă toată darea cea bună și tot darul cel desăvârșit, așa cum se spune la rugăciunea de la sfârșitul sfintei Liturghii.        

De aceea ar fi bine să nu uităm de Dumnezeu.  

Despre noi

“Cine sunt eu când nu mă vede nimeni” este titlul unei cărţi care ne sfătuieşte să reflectăm şi să medităm. Ce fac sau cum privesc fiecare zi pe care Dumnezeu mi-o dă. Dacă sunt sănătos, o privesc ca pe o normalitate, dar uit de Dumnezeu. Și de aceea este de folos ca într-o zi ca aceasta să ne oprim și să privim înapoi analizându-ne asupra faptelor pe care le-am făcut, dar și privind înainte la ceea ce trebuie să facem. Cred că este binevită o scurtă analiză.    

Cum să privim şi să înţelegem lucrurile cu care ne vom întâlni în anul viitor. Sfânta Scriptură ne spune că atunci când împăratul Solomon a ajuns pe tron, Dumnezeu I s-a arătat noaptea în vis şi l-a întrebat: “Cere-Mi ce voieşti să-ţi dau”. Iar Solomon a răspuns: “Doamne, eu sunt tânăr, iar poporul este mare, dăruieşt-mi înţelepciune!”. Iar Dumnezeu i-a răspuns: “Pentru că n-ai cerut bogăţie şi sufletele duşmanilor tăi, Îţi voi dărui şi înţelepciune, bogăţie şi putere cum n-a mai avut niciun împărat”.

Şi noi, în viaţa de zi cu zi, fiecare suntem puşi în situaţia de a ne confrunta cu diverse şi nenumărate probleme. Unele dintre ele ne întristează, iar altele ne produc bucurie. Important este să privim spre Dumnezeu şi să-I mulţumim, dar şi să-I cerem ajutorul.     

Într-o pildă, se spune despre împăratul Solomon că a trimis după un bătrân înţelept care trăia în regatul lui şi care avea renumele de a fi iluminat. Când înţeleptul a sosit, regele i-a spus: “Vreau să fiu asemenea ţie. Te rog să îmi dai ceva care să-mi ofere echilibru, seninătate şi înţelepciune.” Iar omul bătrân a răspuns: “Lasă-mă câteva săptămâni şi îţi voi dărui”. Şi a venit înţelepul cel bătrân cu un inel pe care scria: “Şi asta va trece”. Mirat împăratul Solomon a întrebat: “Ce înseamnă aceasta?”. Iar înţeleptul i-a spus: “Poartă mereu inelul acesta. Indiferent ce se întâmplă, bine sau rău, priveşte spre inel şi citeşte ce scrie. Nu fi prea fericit, pentru că nu va dura, dar nici prea trist pentru că totul va trece”.

Dacă ar fi să ne raportăm la fiecare dintre noi, am putea spune că scopul acestor cuvinte este de a ne face conştienţi de efemeritatea fiecărei situaţii, efemeritate datorată faptului că orice formă, fie ea rea sau bună, este trecătoare. Să ne aducem aminte că totul trece, nimic nu dăinuie în lumea aceasta, doar noi rămânem ca un martor şi de aceea e bine să nu ne agăţăm de niciun moment care e frumos, dar nici să respingem vreun moment din cauză că e nefericit. Să-I mulţumim, dar şi să-I cerem ajutorul bunului Dumnezeu.

Am ajuns în punctul în care cariera e mai importantă decât familia, banii sunt mai importanţi decât prietenii, like-urile sunt mai importante decât o vorba bună, iar reţelele de socializare au reuşit să distrugă comunicare dintre noi. Şi totuşi Biserica ne îndeamnă: Să întâmpinăm Anul Nou privind spre Dumnezeu!