Pr. Vasile Beni: Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel ne învaţă să ne rugăm neîncetat, să săvârşim cu iubire milostivă faptele bune!

Se pomenesc la data de 29 iunie şi au fost  chemaţi la apostolat în mod diferit şi au primit de la Hristos şi de la Biserică misiuni diferite. Sfântul Petru începe predicarea Evangheliei la iudei, iar Sfântul Pavel la neamuri sau etnii diferite. Să ne oprim însă pe scurt la viaţa lor: 

1.Sfântul apostol Petru. Era originar din Betsaida Galileii, se ocupa cu pescuitul și era căsătorit. Din paginile sfintelor evanghelii aflăm că era frate cu Andrei, iar tatăl lor se numea Iona. Când Mântuitorul îl cheamă la apostolat, Petru îl urmează. Este cel care mărturisește pe Hristos atunci când este întrebat: Cine zic oameni că sunt eu? Și apostolul Petru și în numele celorlați apostoli răspunde un adevăr sau o mărturisire: "Tu ești Hristos Fiul lui Dumnezeu”. Dar este şi cel care îi spune la Iisus sau încearcă să-l determine să nu meargă spre Patimi -și Mântuitorul îi răspunde. "Du-te înapoia mea satano, pentru că nu cugeți cele ale lui Dumnezeu ci cele ale oamenilor”.Petru se leapădă de Iisus, atunci când este întrebat dacă îl cunoaște pe omul acesta, iar după ce și-a dat seama "a plâns cu amar”. Să nu uităm că după Înviere găsim un alt Petru care îl mărturiseste pe Hristos și care zice: "noi nu putem să nu spunem ce am văzut și am auzit". Concluzionând:a fost martor la cele mai importante minuni săvârșite de Iisus Mântuitorul. Vrea să părsească Roma,dar se întâlnește cu Iisus care îl intreabă: Quo vadis? În română- Unde mergi? Să mă răstignesc a doua oră. Moare la Roma în anul 67 în ziua de 29 iunie fiind răstignit pe cruce cu capul în jos.

 2.Sfântul apostol Pavel. La început a purtat numele de Saul, era de origine din Tarsul Ciliciei și făcea parte dintr-o familie înstărită, învățând la școala lui Gamaliel și se pregătea să devină rabin. A fost un apărător al legii mozaice și acest lucru reiese din capitolul 8 din Faptele Apostolilor, unde ni se spune că Saul era de acord cu uciderea lui Ștefan primul martir. Și Saul pustia Biserica lui Dumnezeu, intrând prin case și târând pe bărbați și pe femei în temniță. Auzind că o parte din creștini s-au refugiat în Damasc,primește împuternicire să meargă să-I aducă la Ierusalim.În capitolul 9 din Faptele Apostolilor  ni se descrie cum o lumină din cer i se arată pe drumul Damascului Întrebându-l: "Saule, Saule de ce Mă prigonești”? Își pierde vederea ochilor trupești, dar o dobândește vederea sufletească.Iar el a zis: „Cine ești Doamne? Și Domnul a zis: „Eu sunt Iisus pe care tu îl prigonești…Ridică-te și du-te în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci”. Ajunge în cetate unde timp de trei zile trăiește în ajun, lacrimi și rugăciune, este botezat de către Anania de unde învățăm că a receptat vocea divină și la urmat, pentru că acum i se descoperă marele adevăr, pe care mai târziu îl va pune în scris.Pe drumul Damascului i se descoperă marea taină, cu care ne întâlnim în epistola către Efeseni și anume că universul întreg,oamenii formează trupul lui Hristos,care are ca și cap pe Hristos.Este cel care face trei călătorii misionare,vestind evanghelia lui Hristos,dar și cel care scrie 14 epistole către credincioșii de pretutindeni.Suferă două captivități, din cea de-a doua nemaiscăpând, iar în timpul lui Nero în anul 67, în 29 iunie i se taie capul. 

Mesajul sărbătorii 

a. În iconografia ortodoxă, Cheile Sfântului Petru reprezintă pocăinţa şi iertarea păcatelor, smerenia şi iubirea milostivă, prin care omul intră în împărăţia lui Dumnezeu. Pentru că toți îl purtăm în ființa noastră pe Petru cel căzut,dar și pe cel ridicat.Pentru că atunci când a conștientizat Petru ce a făcut, lepădându-se de Iisus, a ieșit afară și a plâns cu amar. A ieșit afară și a plâns păcatul, pentru că plânsul pentru păcate nu se face în văzul tuturor, ci cu noi înșine. Și în viața noastră există astfel de sincope, rătăciri, căderi. Există momente în viața noastră când ne îndoim în credință, ca și Petru pe marea învolburată. 

b. Sabia Sfântului Pavel reprezintă puterea Cuvântului sfânt, care distinge între erezie şi adevăr, între egoism şi iubire, între moarte şi viaţă.Sfântul apostol Pavel a suferit mult pentru Hristos,a ajuns deznădăjduit.Pentru că însuși el mărturisește:,,De trei ori am fost bătut cu vergi,de trei ori sa sfărâmat corabia cu mine,în călătorii adeseori,în primejdii de tâlhari,în primejdii de la neamul meu,în primejdii în cetăți,în primejdii în pustie”(Corinteni 11,26).Având o suferiță la rugat pe Dumnezeu să-i îndepărteze slăbiciunea: „De trei ori l-am rugat pe Dumnezeu  și El mi-a răspuns :Îți este de ajuns harul Meu pentru că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește întru slăbiciune,Mă bucur că atunci când slab atunci sunt tare”(2 Cor.12 8-10). 

c. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel rămân pentru noi mari învăţători ai credinţei, misionari model şi rugători statornici pentru viaţa şi unitatea Bisericii lui Hristos. Prin viaţa, faptele şi scrierile lor, ei ne îndeamnă să iubim pe Hristos, Evanghelia şi Biserica Sa, să lucrăm pentru vindecarea şi mântuirea tuturor oamenilor fără deosebire de rasă şi gen, de etnie şi clasă socială. Ei ne învaţă să ne rugăm neîncetat, să săvârşim cu iubire milostivă faptele bune, dar să nu contăm niciodată pe noi înşine mai mult decât pe harul lui Dumnezeu Cel viu, arătat în Iisus Hristos. Amin!

Pr. Vasile Beni