Primăvara în Cetatea Rodnei
A sosit primăvara cu alaiul său încântător, care a bătut la poarta tururor, înveselindu-i inclusiv pe cei ce mânuiesc condeiul şi dau viaţă revistei rodnenilor. O bucurie de primăvară pe care iubitorii de frumos o răsfaţă şi îi dau valoarea cuvenită, ca purtătoare de datini şi obiceiuri rodnene. Sunt cuvinte extrase din compunerea elevei Cristiana Hetea din clasa a VI-a C de la pagina 50.
Din partea şcolii, alături de Cristiana, şi-au semnat numele, ca şi în alte numere, dascălii: Ana Emilia Bodriheic şi Dan Călin Bodriheic, care vin cu povestea sărbătorilor de Paşti, cu o completare din partea preotului paroh Ghorghe Ganea, cu tema: Joia Duhovnicească. Din lumea şcolii mai semnează în revistă şi prof. drd. Florin Poienaru de la Şcoala Generală nr. I Bistriţa cu articolul: Ora de religie, cu adevăruri de credinţă, de educaţie, aşa cum spunea Comenius: „ omul nu poate deveni om decât dacă este educat”. La pagina 37 prof. Rodica Bălăi semnează articolul : „A trecut un an de la trecerea în nefiinţă a preotului Ioan Vranău”, omul lui Dumnezeu care ne-a învăţat, ne-a binecuvântat şi ne-a mângâiat. Sunt motivele pentru care toţi ne rugăm ca Dumnezeu să-l odihnească în pace, fiind toată viaţa sa alături de Iisus şi Maria, cărăra le-a închinat cu toată energia sufletului său, întraga sa viaţă. Tot Rodica Bălăi semnează la pagina 30 articolul „Pelerinaj în Polonia”.
Prof. Nicolae Domide de la Şcoala Generală „Ştefan cel Mare” Bistriţa semnează la pagina 25 articolul „Vetre ale românismului risipite prin Balcani”, unde a întâlnit istoromâni sau neglenoromâni, dovadă că limba română dăinuie pe hărţile atlaselor lingvistice balcanice, ca nişte firicele de latinitate arhaică într-o mare fundamental slavă.
Cărturarul rodnean stabilit la Baia-Mare, Gherasim Solovestru Domide, redactorul şef al publicaţiei, care îmi trimite la timp revista, apreciind faptul că aproape toate numerele sunt incluse în recentul meu volum de critică literară : „ Roadele ştiinţei şi ale înţelepciunii”. Este omul care ţine o strânsă legătură cu satul, cu părinţii. Regretă mult că iubita sa mamă Valeria a plecat recent la loc cu verdeaţă. Din respect pentru profesia de ţăran, cărturarul Toma G. Rocneanu îi face lelei Valeria un portret în cuvinte, intitulat „O fiinţă aleasă”, unde eleva de ieri se afla printre elevii eminenţi ai comunei, iar după semnarea legământului de credinţă cu Octavian Domide s-a remarcat printre gospodarii de frunte ai satului.
Andrei Medinski, pictor renumit, plecat de la Leşu de pe Pciorul lui Mihai, semnează o poveste adevărată din lumea satului de la poalele Heniului, unde a inclus un tablou cu o imagine a satului şi o tarla semănată cu porumb pe care se plimbă o ţărancă spre a constata dacă răsare porumbul. Aceasta este mama, spune domnul Domide. O fiinţă aleasă este şi fiul ei, care a pus un semn la fiecare pagină unde este vorba despre mama. Dumnezeu să o odihnească în pace, că a crescut un copil demn care toată viaţa o va onora.
Domnul Sorin Login, la pagina 42, semnează o poveste care m-a încântat, intitulată : „Şefiţa”, o poveste de viaţa a Marianei, soţia şefului de post, fiind poreclită „şefiţa” de la numele de şef.
Inginerul Alexandru Ioan Jauca nu lipseşte din niciun număr. De data aceasta semnează articolul de la pagina 35 intitulat: „ Produse accesorii ale pădurii-plante medicinale”, modul utilizării lor în domeniul farmaceutic, unde proporţia lor ocupă un loc important.
La umbra gândului stau arhitecţii slovelor: Emil Bălăi, Veronica Oşorhean şi Virginia Brănescu, poeţi cu pace sufletească, linişte, modestie şi imensă capacitate de muncă pentru afirmarea adevărului prin poezie. Între paginile 23-25, Gherasin Solovestru Domide prezintă portretul universitarului şi scriitorului Mircea Leontin Mureşan în ceas aniversar, născut 25 februrie 1955, omul preţuit datorită sârguinţei, răbdării şi optimismului său.
Prof. Univ. dr. Mircea Gelu Buta, foarte documentat, face referiri la Primul Război Mondial, vorbind despre viaţă şi moartea, eroism şi laşitate, altruism şi iubire, cât şi despre bestialitatea ascunsă din om pe câmpul de luptă. La pagina 15, Maria Onofrei revine cu aspecte din activitatea lui Florian Porcius, iar la pagina 17, Adrian Onofrei aduce câteva aspecte din isotoria învăţământului din Rodna, probleme inedite.
La paginile 8-11, Florin Vlaşin şi Dorin Dologa prezintă scurte portrete a unor rodneni participanţi la Primul Război Mondial. La pagina 12, conf. univ. dr. Mircea Mureşianu povesteşte la superlativ despre consătenul său Emil Bălăi la împlinirea a 7 decenii de viaţă, un cărturar cu frumoase realizări pe toate planurile, căruia i-a pus creionul în mână dascălul Silvestru Leontin Mureşan, tata universitarului rodnean care a semnat acest articol. La pagina 33, Constanin Svobodă prezintă pe acad. dr. Ovidiu Bojor la 90 de ani, care are nenumărate tratate privitoare la medicina viitorului, dăruindu-se nobilei cauze a sănătăţii şi fericirii umane. Redactorul şef al revistei, Gherasim Solovestru Domide, la pagina 34 aduce sincere mulţumiri fotoreporterilor revistei.
Şi noi aducem sincere felicitări întrgului colectiv redacţional, respectiv Liviu Păiuş, directorul fondator, redactorii Domide, Bălăi şi Mircea Mureşianu, Alexandru Jauca şi nu în ultimul rând, primarului dr. Alexandru Năşcan, omul ce se implică cu bune rezultate în viaţa comunei.
Comentarii
Doamna profesoară Rodica Bălăi, dacă sunteţi cât de cât credincioasă, atunci trebuia să ştiţi că nu se spune despre cineva care a murit, cu atât mai mult cu cât este şi preot, că "a trecut în nefiinţă". Dv. fără să vă daţi seama deşi ar fi trebuit s-o faceţi, aţi desfiinţat lumea de dincolo, ori, conform creştinismului, cel care moare, doar cu trupul evident, păşeşte într-o nouă lume, nu intră, cum greşit spuneţi, în nefiinţă.
Rodica Balai
In revista "Cetatea Rodnei" nr.24, la pag. 37, titlul dat de subsemnata, prof. Rodica Balai, este "A trecut un an...", iar prima fraza din text noteaza: "Duminica, 8 februarie 2015, am comemorat un an de la trecerea la cele vesnice a venerabilului nostru preot, parintele Ioan Vranau, la respectabila varsta de 88 de ani." Nicaieri in articol nu apare termenul "nefiinta"; acesta ii apartine comentatorului, care a creat el un titlu, vrand sa rezume astfel continutul textului prezentat. Dl. George Carp are dreptate in comentariul domniei sale despre lumea de dincolo, dar, inainte de a ma pune la zid, trebuia sa verifice textul din revista, nu un articol de ziar.Eu am predat limba romana, dar am fost tot timpul si sunt "cat de cat credincioasa"; insa pot sa ii spun ca, in comentariul dominiei sale, trebuia sa puna virgula inaintea conjunctiei "desi", deoarece propozitia subordonata concesiva se desparte intotdeauna prin virgula de regenta sa.
Rodica Balai
Subsemnata, prof. Rodica Balai, nu am folosit nicaieri in articolul meu din "Cetatea Rodnei" nr.24 cuvantul "nefiinta", titlul dat de mine, la pag.37, fiind "A trecut un an...", eu consemnand in primul enunt: "Duminica, 8 februarie 2015, am comemorat un an de la trecerea la cele vesnice a venerabilului nostru preot, parintele Ioan Vranau, la respectabila varsta de 88 de ani." Titlul dat in articolul din "Rasunetul", "Primavara in Cetatea Rodnei" , ii apartine comentatorului, acesta dorind sa rezume astfel continutul articolului meu.
Se scrie negru pe alb,la pag 37 prof. Rodica Bălăi semnează articolul "A trecut un an de la trecerea în nefiinţă a preotului Ioan Vranău". Ce mai vreţi? Autorul articolului o citează, cu ghilimelele de rigoare, pe doamna prof. Bălăi.
Rodica Balai
Stimate d-le George Carp, dumneavoastra ar trebui sa-l intrebati pe autorul articolului din ziar de ce a pus un alt titlu decat cel din revista. Daca ati fi verificat in revista "Cetatea Rodnei" nr. 24, pag. 37, n-ati fi ajuns in situatia de a a va intreba daca o profesoara pensionata de peste sapte ani este "cat de cat credincioasa". Nu cred ca sunteti in masura sa apreciati dumneavoastra un lucru pe care numai Dumnezeu il poate sti, cu dreapta Lui judecata, de care veti avea parte odata si odata si domnia voastra.
Doamnă profesoară Bălăi, eu sunt în stare să apreciez oamenii după cum se exprimă fiecare. Eu am comentat ce scrie autorul articolului care v-a citat cu ghilimelele de rigoare. Acum n-o să umblu după toate revistele şi să verific că nu sunt computer. Dacă autorul articolului a greşit, citându-vă fals, atunci am greşit şi eu faţă de dv.care v-aţi fi exprimat corect. Dacă nu, atunci aţi greşit dv. Cine foloseşte expresia "nefiinţă", ori este ateu, ori nu cunoaşte proprietăţile termenului, ori şi una şi alta. Trist în toate cele trei cazuri.
Rodica Balai
D-le Carp, s-ar putea sa nu fiti computer, dar nu strica sa mai verificati! (Daca n-ati pus virgula dupa "sa verific", urmeaza o completiva directa, nu o cauzala... Dar nici gramatica nu este pentru oricine.) Eu va cer scuze pentru acest nedorit schimb de replici, pentru care n-am fost deloc vinovata, si pe care nu il voi mai continua - in ipoteza ca nu o sa persistati in a ma jigni neacordand crezare celor sustinute de mine inca din primul meu comentariu la cel al dumneavoastra . Poate, totusi, ar fi cazul sa va cereti, la randul dumneavoastra, scuzele de rigoare pentru partea de vina care, sigur, va apartine.
Adaugă comentariu nou