Printr-un monument, Primăria Milaş vrea să-l readucă acasă pe cardinalul Iuliu Hossu

          La 1 Decembrie 1918, un Fiu al localităţii Milaş (în acea vreme Milaşul Mare) Iuliu Hossu citea în faţa a peste 100.000 de români veniţi din toată colţurile Transilvaniei la Alba Iulia, Hotărârea Adunării Naţionale de unire a Transilvaniei cu Ţara Mamă, înfăptuind Unirea cea mare. În art. 7 se spunea următoarele: Adunarea Naţională, cu smerenie, se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

          Înaintea citirii Rezoluţiei, cardinalul (de mai târziu) Iuliu Hossu declara următoarele: De acum o Românie Mare întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu şi pe credinţa poporului său. Cântarea noastră de biruinţă să fie cântarea neamului pe calea lungă şi grea a veacurilor. Dreptatea ta, Doamne, e dreptate în veac şi cuvântul Tău adevărul. A doua zi, adică la 2 decembrie 1918, alături de Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod şi Vasile Goldiş, a prezentat Regelui Ferdinand, la Bucureşti, hotărârea de unire.

          Iuliu Hossu, ilustrul nostru conjudeţean, s-a născut la 30 ianuarie 1885, în satul Milaş, într-o familie de preoţi greco-catolici. Înaintaşii săi au îmbrăcat haina preoţiei aşa că şi Iuliu Hossu, după studii strălucite, de-a lungul anilor urmează treaptă după treaptă, ajungând episcop şi cardinal. Este numit episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, vreme în care a făcut zeci de vizite canonice în aproape toate parohiile din zonă. În vremea dictaturii comuniste a fost urmărit, persecutat, întemniţat. A murit la 28 mai 1970, în Spitalul Colentina din Bucureşti, la căpătâiul lui fiind Cardinalul Alexandru Todea, ultimele lui cuvinte fiind: „Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă!”.

          Suntem în anul Centenarului şi, ca atare, am vizitat satul în care a văzut lumina zilei cel care în urmă cu 100 de ani ne-a dat vestea cea mare: Unirea visată de secole. Milaşul este o comună foarte bine gospodărită. Poate şi datorită faptului că aici, de la Revoluţia din decembrie 1989, la cârma Primăriei se află acelaşi om, profesorul Iosif Gabor. Gaz, apă potabilă, drumuri asfaltate, clădiri de interes obştesc bine întreţinute, toate fac acum parte din zestrea comunei. Dar, despre Iuliu Hossu ce se ştie, cum este păstrată memoria acestuia? Casa în care s-a născut nu mai există. S-a dărâmat, iar „averea” au împărţit-o urmaşii. Nicio urmă n-a mai rămas din zidurile în care a văzut lumina zilei viitorul cardinal. Cei mai în vârstă ştiu multe despre episcopul lor. Cei mai tineri mai puţin însă. La intrarea în sat există o răstignire ridicată de o credincioasă în memoria părintelui cardinal. Ce se va întâmpla în acest an, cum va fi marcat Centenarul?, îl întreb pe primarul Iosif Gabor. „Avem câteva proiecte în acest sens. Trebuie să-l cinstim cum se cuvine pe Cardinalul Iuliu Hossu, fiu al comunei noastre. Avem în vedere amplasarea unui bust impunător în Milaş al marelui patriot. Împreună cu prof. univ. dr. Gelu Buta sperăm să găsim resursele necesare pentru realizarea unui astfel de monument. Apoi, ne gândim să-i dăm numele şcolii (între anii 1892-1896 a fost elevul Şcolii elementare din Milaş) sau Căminului Cultural lui Iuliu Hossu. Vom organiza şi manifestări ştiinţifice -  simpozioane şi cultural-artistice pentru a marca Centenarul, şi pentru a ni-l readuce acasă pe Iuliu Hossu”.

          Şi Parohia Greco-Catolică „Bunavestire” din Bistriţa marchează, în mod deosebit, Centenarul şi pe cardinalul Iuliu Hossu. Părintele protopop Ioan Vasile Frişan ne spunea că a fost editat un calendar – 2018 – în care fiecare lună este dedicată unei mari personalităţi ce a contribuit la înfăptuirea actului istoric de la 1 decembrie 1918. Se va deschide un muzeu cu aspecte din viaţa cardinalului Iuliu Hossu. O conferinţă pe aceeaşi temă va fi prezentată în vara acestui an, alături de alte manifestări religioase şi culturale. În Bistriţa există o stradă (cam lăturalnică) ce poartă numele Iuliu Hossu. Pe când însă un bust – monument al marelui bărbat şi patriot originar din judeţul Bistriţa-Năsăud?

          Şi încheiem cu spusele aceluiaşi conjudeţean: Astăzi, prin hotărârea noastră, se înfăptuieşte România Mare, una şi nedespărţită rostind fericiţi toţi românii de pe aceste plaiuri. Ne unim pe veci cu Ţara Mamă, România.