„Promenada scriitorilor”

E prea frumos, prea expresiv acest titlu al almanahului ilustrat – apărut de curând la Cluj- Napoca sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj – pentru a găsi un altfel de titlu textului meu dedicat acestui eveniment. Căci almanahul „Promenada scriitorilor” este nu numai un eveniment editorial (girat de editura Eikon Cluj-Napoca, 2012), ci şi o izbândă artistică a scriitorimii de astăzi. Dintre cele peste 185 de semnături, nu puţine aparţin scriitorilor din aproape toate filialele din ţară ale Uniunii Scriitorilor din România.
Această publicaţie este imensă atât ca format (foaie A4, 600 de pagini), cât şi prin numărul de titluri şi ilustraţii: în ce priveşte iconografia, cred că întrece celebra Istorie… a lui G. Călinescu.
De ziua trecerii la cele veşnice a lui Eminescu ne-am adunat la sediul filialei clujene o mulţime de popor scriitoricesc, cu ocazia tradiţionalei reuniuni de primăvară-vară şi lansarea acestui almanah. Editarea volumui face parte din proiectul „Scriitorul în cetate”, cu prilejul Centenarului Caragiale, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.
Nu cred că apariţia editorială în discuţie ar fi fost posibilă fără dăruirea, energia, persuasiunea, (chiar) sacrificiul de tot felul ale Doamnei critic şi istoric literar IRINA PETRAŞ, şefa filialei clujene.. Pe bună dreptate, în preambulul său Irina Petraş sugerează, lăsând la aprecierea cititorului, ideea că acest almanah poate avea rolul „unei cărţi de căpătâi” sau acela de „carte de pe noptieră”.
Dacă pe verso paginii de gardă cititorul află că volumul este alcătuit de Irina Petraş, nu se menţionează nicăieri cui aparţine splendida copertă. Ei bine, la întâlnirea noastră de la sediul filialei a divulgat, aproape în şoaptă cine este autorul: Taman domnia sa. De altfel, când am cunoscut-o pe Irina Petraş, în această ipostază mi s-a relevat: de artist plastic . La începutul anilor 70 deschisese o expoziţie personală pe simezele redacţiei „Tribuna”.
Almanahul conţine texte de toate genurile, precumpănind însă poezia. În cuprinsul lui se întâlnesc 14 scriitori din judeţul nostru, fie domiciliaţi în acest spaţiu, fie originari de pe aceste meleaguri.
Voi face mai întâi referiri la prima categorie, în ordine alfabetică. Iată: Nicolae Avram (care a impus un topos nou, cu un limbaj brutal, dar transmiţând o emoţie originară – după cum s-a observat în comentariile cărţilor sale); Mircea Măluţ („poet de agilităţi melancolice şi abilităţi spectaculare”); Al. Cristian Miloş (autor al Manifestului şcolii de cosmopoezie, dar aici, în almanah – mai cuminte, mai… pământean); Gavril Moldovan ( cu poezia „Mâna stângă”, poetul ţinând să menţioneze că este poemul pe care l-a publicat în primul număr al revistei „Echinox”, decembrie 1968); Olimpiu Nuşfelean (cu nostalgii blagiene, de genul „E o linişte/ încât auzi/ poetul/ călcând neştiut/ prin propriul cântec”); Maria Olteanu („…fericirea-i un templu/ Clădit din sânge şi fum”); Ioan Pintea (cu un poem de trei pagini – „omul cu telescopul”-, dar şi cu cea mai numeroasă prezenţă în iconografia volumului).
La „sectorul” proză se… întrezăresc Cornel Cotuţiu („Spasm”) şi Virgil Raţiu (În cea de a treia schiţă, e obsedat de o persoană…„ a la Eleonora Băsescu”).
Sunt cinci scriitori originari din zona noastră: Nicolae Băciuţ (n. la Chintelnic; prezent cu poezia „E încă iarnă”, scrisă la Nurnberg, într-un decembrie, unde ne aflam mai mulţi bistriţeni într-o delegaţie culturală); Vasile George Dâncu (n. la Runcu Salvei; nostalgic – „La cafeneaua Arizona”); Aurel Rău (Deşi născut la Josenii Bârgăului, acum evocă spaţii clujene: „Corifeii lui Romul Ladea”, „Străzi din Cluj”); Mihaela Ursa (născută la Sângerz Băi; a încedinţat almanahului fragmente din volumul în curs de apariţie „Eroticon. Tratat despre ficţiunea amoroasă”); Dinu Virgil (n. la Năsăud; semnează „Fabula mielului”):
Este de remarcat, deopotrivă, prezenţa unor nume prestigioase din literatura română actuală, fie clujene – Nicolae Balotă, Mircea Zaciu, Marta Petreu, Horia Bădescu, Ion Pop, Adrian Popescu, Alexandru Vlad (trebuie să apelez la „ş.a”, căci sunt încă multe nume de înşirat), fie din largul climat cultural, precum: Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Nicolae Breban, Ioan Groşan, Grete Tartler , Nicolae Prelipceanu, Gellu Dorian ş.a.
Iar autorul acestui text se include la categoria… „ş.a.m.d.”

„Dincolo de chestiunile strict administrative, am socotit de la început că Filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor nu are şi nici nu trebuie să aibă vreun amestec cu proiectele individuale ale scriitorilor ca singurătăţi cu ritmuri, interese, aşteptări personale. Fiecare în parte îşi gospodăreşte cum ştie mai bine talentul, îşi construieşte opera şi succesul. Filiala poate intervenii doar pentru a crea întâmplări de oarecare anvergură care să ofere sau doar să schiţeze spaţii coerente de enunţare. Am introdus, astfel, în calendarul nostru Reuniunile – de primăvară-vară şi de toamnă-iarnă, evenimente care să contureze acel necesar împreună întemeiat pe faptul că, în mare, avem aceleaşi preocupări, aceeaşi meserie, facem aceleaşi lucruri şi vrem să le facem, ne bucurăm de şi ne supără aceleaşi lucruri sau aproximativ aceleaşi.”
(Irina Petraş, Promenada scriitorilor)

Autorii bistriţeni cuprinşi în „Almanahul ilustrat” – „Promenada scriitorilor”

Nicolae Avram
Nicolae Băciuţ
Constantin Raveca Buleu
Cornel Cotuţiu
Vasile George Dâncu
Leon Iosif Grapini
Valentin Marica
Mircea Măluţ
Alexandru Cristian Miloş
O. Nimigean
Olimpiu Nuşfelean
Maria Olteanu
Ioan Pintea
Virgil Raţiu
Aurel Rău
Mihaela Ursa
Dinu Virgil