Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap: sa intelegem mai bine, sa stim despre ce vorbim (I)
Atunci cand este vorba despre protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap intalnim sau folosim termeni şi expresii a caror semnificaţie nu este intotdeauna bine cunoscuta. Pentru a sti exact la ce se refera unele prevederi legale (ex. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), poate fi util urmatorul “dictionar”:
- persoane cu handicap: acele persoane cărora, datorită unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale;
- accesibilitate: ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare a mediului fizic, precum şi a mediului informaţional şi comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap;
- adaptare rezonabilă la locul de muncă: totalitatea modificărilor făcute de angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap; presupune modificarea programului de lucru, achiziţionarea de echipament, dispozitive şi tehnologii;
- angajare asistată: sprijin în căutarea locului de muncă pe piaţa competitivă a muncii, sprijin la locul de muncă si pentru transport, tehnologii ajutătoare, instruire, specializare;
- asistent personal al persoanei cu handicap grav: persoana care supraveghează, acordă asistenţă şi îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare;
- asistent personal profesionist: persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea şi protecţia adultului cu handicap grav sau accentuat;
- asistenţă vie: asistenţa animală (de exemplu, câinele-ghid);
- atelier protejat: spaţiul adaptat nevoilor persoanelor cu handicap, unde acestea desfăşoară activităţi de formare, dezvoltare şi perfecţionare a abilităţilor; poate funcţiona în locaţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezidenţiale şi în unităţi de învăţământ speciale;
- bugetul personal complementar: stabileşte limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcţie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse şi a taxei pentru abonamentul la curentul electric;
- cerinţe educative speciale: nevoi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate unei anumite deficienţe sau tulburări/dificultăţi de învăţare, precum şi o asistenţă complexă de tip medical, social, etc;
- comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap: organul de specialitate fără personalitate juridică aflat în subordinea consiliilor judeţene, ale cărei atribuţii principale vizeaza incadrarea în grad şi tip de handicap a persoanelor adulte. (va continua)
Comentarii
de ce se face discriminare intre handicapati ,prin legea 19/2000 art 47 inpartind in doua categorii handicapatii,adica cu data dobandiri handicap preexistent si cu data dobandiri handicap ulterior calitati de asigurat??? !!!! sunt sute de cazuri in care bolnavi cu acelas diagnostic nu pot benificia de aceleasi drepturi datorita acestu-i articol discriminator si rau intentionat care obliga o parte dintre handicapati,[ce-i cu data dobandiri ulterior calitati de asigurat] sanu poata sa benificieze de reducerea stagiului,chiar daca nu mai sunt apti de munca ,si nu benificiaza nici de pensie de invaliditate ,iar acum sunt intretinuti de familie .eu personal am muncit 35 de ani din care 30 de ani in conditii de handicap iar acum nu ma angajeaza nimeni,traiesc din mila altora deoarece nu am dreptul la reducera stagiului
Adaugă comentariu nou