„Romulus Guga” ÎN CONCURS

Sub egida şi sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în organizarea Asociaţiei „Nicolae Băciuţ”, pentru descoperirea, susţinerea şi promovarea valorilor culturale artistice şi profesionale, a Fundaţiei Culturale „Cezara Codruţa Marica”, a Fundaţiei Culturale „Vasile Netea”, cu sprijinul Prefecturii Judeţului Mureş, s-a derulat a XIX-a ediţie a Festivalului-Concurs de Poezie şi Proză „ Romulus Guga”.

Harnicul scriitor şi publicist, Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, s-a întrecut din nou pe sine, făcând o ediţie de festival, aşa cum ne-a obişnuit, la înălţime. Entuziasmul său, iubirea pentru cultura neamului şi pentru valorile sale, zbaterea sa şi altruismul, au compensat în mare măsură orice impedimente. Aşa a fost posibilă omagierea scriitorului Romulus Guga, născut la 2 iunie 1939, la Oradea, şi mort la 18 octombrie 1983, la Târgu-Mureş, care, în oraşul de pe Mureş, a înfiinţat în 1971, revista “Vatra”, şi care a publicat câteva cărţi importante de poezie, romane şi teatru, puncte de reper în istoria literaturii române: ”Bărci părăsite", versuri, EPL, 1968; "Totem", versuri, Editura Cartea Românească, 1970; "Nebunul şi floarea", roman, Editura Dacia, 1970, ediţia I, ediţia a II-a, Editura Tipomur, 1991, cu o postfaţă de Nicolae Băciuţ, ediţia a III-a, Editura Nico 2011, "Viaţa postmortem", roman, Editura Cartea Românească, 1972; "Sărbători fericite", roman, Editura Cartea Românească, 1972 ; "Adio, Arizona", (Spovedania unui naiv, făcută în faţa unui autor din provincie), Editura Dacia, 1974; "Paradisul pentru o mie de ani", roman, Editura Eminescu, 1974;; "Evul mediu întâmplător", teatru, Editura Eminescu; 1984; (“Speranţa nu moare în zori”, “Noaptea cabotinilor”, “Evul Mediu întâmplător”, “Amurg burghez”), teatru, 1984; "Poezii", Editura Dacia, 1986, etc.

Prima zi s-a derulat la Gimnaziul de Stat „Romulus Guga”, din Târgu-Mureş, iar a doua zi, la Şcoala Generală din Răstoliţa şi la Târgu-Mureş.

La Şcoala Generală din Răstoliţa, în faţa a zeci de elevi şi profesori, participanţii la festival- deplasaţi de la Tg. Mureş - au omagiat poetul născut în urmă cu 72 de ani, care spunea uluitor, într-o poezie antologică: “Atât mi-e de puţin timpul,/ Atât de grăbite sunt toate,/ Atât de uşor se strică/ Ce la naştere apare eternitate…”.

Manifestarea a fost deschisă de copiii şcolii din Răstoliţa, conduşi de prof. de muzică, consilier educativ, Ioan Movilă, care au realizat şi prezentat un montaj de versuri pentru Romulus Guga şi au cântat cântecele “Ginta latină”, pe versuri de Vasile Alecsandri, şi “Oda bucuriei”. În sală, ca amfitrioni, au fost şi d-na prof. Ioana Lirca, director al şcolii, şi primarul Gheorghe Mogilă.

Cel care a condus…ostilităţile, în cel mai bun sens al cuvântului, a fost acelaşi, omniprezent, Nicolae Băciuţ, care şi-a început intervenţia, (moderarând, de altfel, întreaga acţiune) cu superbele versuri ale lui Nichifor Crainic: “Întrebat-am vântul, zburătorul/ Bidiviu pe care-aleargă norul/ Către-albastre margini de pământ:/ Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Unde sunt cei care nu mai sunt?// Zis-a vântul: Aripile lor/ Mă doboară nevăzute-n zbor.// Întrebat-am luminata ciocârlie,/ Candelă ce legănă-n tărie/ Untdelemnul cântecului sfânt:/ Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Unde sunt cei care nu mai sunt?// Zis-a ciocârlia: S-au ascuns/ În lumina celui nepătruns./ Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,/ Oarba care vede-n întuneric/ Tainele necuprinse de cuvânt:/ Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Zis-a bufniţa: Când va cădea/ Marele-ntuneric, vei vedea”. Şi a continuat, prozaic, poezia: “Ne rămâne nouă datoria de a arăta unde sunt cei care nu mai sunt.”, vorbind despre Romulus Guga, despre moştenirea culturală lăsată de acesta, dar şi despre obligaţiile noastre, ale celor de acum: “Trebuie noi să arătăm unde este Romulus Guga…Toţi ne-am născut din mantaua lui Guga…. Apariţia “Vetrei”, în 1971, a fost ca o descălecare în cultură….A trebuit să vină Romulus Guga şi Mihai Sin ca să dea semnificaţie culturală judeţului…Revista “Vatra” devenind, până în 1990, una dintre cele mai importante publicaţii culturale din România…A trebuit să moară Guga ca noi să fim obligaţi să rodim, să ducem mai departe ce a făcut el…Guga era la Răstoliţa, în casa lui de vacanţă, era bolnav, stătea pe un pat de fier, într-o încăpere sărăcăcioasă. Eram cu el, ascultam Europa Liberă şi discutam despre…Emil Hurezeanu…Romulus Guga vă aparţine foarte mult. În Tg. Mureş nu există posibilitatea amenajării unei case memoriale. Dumneavoastră aveţi posibilitatea, cu casa lui de vacanţă unde a scris parte din opera sa, să aveţi prima casă memorială din judeţ…. Desigur, mai rămâne de discutat cu d-na Voica Foişoreanu, soţia acestuia….O casă memorială Romulus Guga va însemna foarte mult pentru Răstoliţa. Poate, astfel, Răstoliţa să devină un reper pe harta culturală a ţării……Trebuie ca Şcoala Generală din Răstoliţa să poarte numele lui Romulus Guga. Sunteţi cei mai îndreptăţiţi. Gândiţi-vă ce misiune frumoasă veţi avea. Copiii nu vor mai termina la o şcoală anonimă, ci la “Romulus Guga”. E cel mai mare serviciu pe care puteţi să-l faceţi pentru Romulus Guga.….Noi suntem aici fiindcă îl preţuim pe Romulus Guga. Din păcate, datorită conjuncturilor, Romulus Guga nu are o foarte mare vizibilitate…Câţi dintre noi avem, până la 44 de ani, o operă cum avea Romulus Guga când a plecat în lumea celor drepţi… Era o personalitate copleşitoare. Avea o vervă literară de neimaginat. Era fascinant. În 1980, am realizat cu Romulus Guga un interviu pentru revista studenţească clujeană “Echinox”. A dorit să vin la Tg. Mureş, la revista “Vatra”. M-a angajat la 1 octombrie 1983. La 18 octombrie, a aceluiaşi an, Romulus Guga a murit …”. În generozitatea lui, Nicolae Băciuţ a oferit pentru şcoala din localitatea unde este îngropată şi urna cu cenuşa lui Romulus Guga, câteva exemplare din romanul “Nebunul şi floarea”, ediţie îngrijită şi postfaţă de Nicolae Băciuţ, Ed. Nico, Tg. Mureş, 2011.

Următorul cuvânt a fost susţinut de scriitorul din Braşov, Daniel Drăgan, membru al Uniunii Scriitorilor, autor a peste 30 de cărţi de proză, poezie şi teatru, fondator şi fost redactor-şef al revistei literare “Astra” din Braşov, care a prezentat un salut pentru cei prezenţi, omagiind, la rândul lui, viaţa plină de jertfelnicie a lui Romului Guga.

Scriitorul Valentin Marica, redactor senior la Radio Tg. Mureş, a elogiat în stilul său sensibil şi doct pera poetului omagiat: “Suntem într-un joc de-aprinderea sufletului.”; “Am străbătut Valea Mureşului din zori, pentru o emisiune…”; “Un verde ne vede. Ieri a fost ziua lui Guga, Ziua Eroilor”. A recitat apoi versuri din poezia “Vine Ardealul” de Romulus Guga, continuându-şi intervenţia: “Cartea de istorie, după Romulus Guga e “cea mai frumoasă carte”” , amintind şi alte spuse ale acestuia “Neamul şi istoria- niciodată nu şi-au trădat Poemele Luminii”; “Romulus Guga trebuie să fie în profunzimea fiinţei noastre.”; “Avea darul exprimării clare, spunând: Să aparţin binelui. Să descopăr binele. Să elogiez binele şi să protestezi când binele este ameninţat.”; “Viaţa postmortem era - după R.G. - indestructibilitatea memoriei.”; “Avea un firesc al limbajului, al comportamentului.”; “Avea rigoare, exigenţă şi bunătate a cuvântului şi o recunoaştere a valorii…” A încheiat, recitând alte versuri emblematice din poetul comemorat: „Cine mă va căuta pe urmă în cuvintele mele, / mă va auzi rătăcind printre stele”.

Venit, după o întâlnire cu ambasadorul Slovaciei în România, dl. Marius Paşcanu, prefect al judeţului, a fost întâmpinat cu îndreptăţită consideraţie de Nicolae Băciuţ, care i-a mulţumit pentru prezenţă, în condiţiile un program forte plin: “Marius Paşcanu este primul scriitor care ocupă un astfel de punct strategic în administraţie….Marius Paşcanu e poet nu fiindcă e prefect, ci e poet fiindcă e poet”.” Poetul-prefect a spus, la rândul său, că participă cu mare plăcere, când e invitat, la manifestări culturale de consistenţă, având şi un cuvânt-îndemn pentru susţinerea valorilor naţionale, culturale, istorice: “Prin noi înşine”, felicitând pe toţi cei care mai cred în ţara asta în idei valide.

Despre Eugen Axinte, poetul din Braşov, descendent din familia Teodorenilor (Ionel şi Păstorel), autor a patru volume de versuri, membru al Uniunii Scriitorilor, Nicolae Băciuţ a spus că acesta e “coleg de la “Echinox”, care a fost uneori îngenunchiat, dar niciodată învins”. Eugen Axinte, la rândul său, a elogiat zbaterile literare ale lui Romului Guga, menţionând că acesta a fost un “formator extraordinar” pentru generaţia de scriitori mureşeni.

Poeta şi pictoriţa Cornelia Jinga Hetrea a vorbit despre poet şi harul său, primit de la Dumnezeu, citind poezia “Şoapte”, din cartea sa “Liniştea în rochie de seară”, Ed. Nico, Tg. Mureş, 2011.

Veniţi în tandem, Costel Neacşu, profesor de teologie în Sărmaş şi Catina Neacşu, fiica sa, elevă de nici 14 ani, aceştia şi-au adus obolul lor de frumuseţe spirituală omagiindu-l pe Romului Guga cu propriile lor versuri, grupate în cartea comună “Şoapte cu aripi de înger”, Ed.Emma Book, Sebeş, 2011.

Subsemnatul, la rândul meu, atunci când mi s-a dat cuvântul, am avut cuvinte pioase şi de recunoaştere a valorii celui care s-a stins la nici 44 de ani, dar şi de preţuire pentru cel care-i duce, astăzi, mai departe memoria, scriitorul Nicolae Băciuţ, mereu “sărit” la Tg. Mureş în aprecieri de felul “Donariului de la Biertan”, dat anual de Primăria municipiului, sau cea de “Cetăţean de Onoare”!!! Am subscris, de asemenea, din tot sufletul şi cu toată convingerea, la cele spuse de poetul-prefect, de a răzbate veacul şi de a avea realizări “prin noi înşine”, nemaiaşteptând la colţ de stradă de la “binevoitori”… mărunţi de vis!

Finalul a aparţinut aceluiaşi Nicolae Băciuţ, care a recitat superbe versuri din Grigore Vieru, în consonanţă cu contextul momentului: “Aceştia suntem noi:/

Buni în mijlocul răului,/Răi niciodată./ Se miră noaptea că a clocit întuneric/ Şi au ieşit pui de lumină....”

Premierea propriu-zisă a concursului a avut loc la Tg. Mureş, unde participanţii-invitaţi s-au întors, pentru a dezbate probleme de actualitate literară, pentru festivitatea de acordare a premiilor.

Răzvan Ducan

FESTIVAL-CONCURS NATIONAL DE CRETIE LITERARĂ “ROMULUS GUGA”, 2011, Preşedintele Juriuliui NICOLAE BĂCIUŢ

PALMARES

Premii

VOLUME

Premii pentru întreaga activitate literară

1.Mariana Cristescu

2.Răzvan Ducan

Premii pentru volume apărute în ultimii trei ani

3.Cornelia Hetrea, Liniştea în rochie de seară, poeme

4.Darie Ducan, Spirt, poeme

5.Costel Neacşu, Şoapte cu aruipi de înger, poeme

6.Valentin Marica, Tăcerea magilor, poeme

7. Lazăr Lădariu, Bucurie simplă, poeme

8.Eugen Axinte, Autopsierea labirintului, poeme

9.Daniel Drăgan, Perimetrul magic, poezie

Premiu pentru debut literar

10. Marius Paşcan, Uncia de vise, poeme

MANUSCRISE

Premii ale revistei “Vatra veche”

1.Paul Gabor, poezie

2.Diana Laura Nohit, poezie

3.Liviu Cristian Chişu, proză

4.Dennisza Kosa, proză

Premii speciale ale jurilui, pentru:

1.Mircea Dorin Istrate, Cuibarul cu vise, poeme

2.Dumitru D. Silitră, Ca şi cum nu, poeme

3.Mariana Cheţan, Aurora Stănescu, pentru antologiile Îmblânzitorul de cuvinte, Târgul anual de cuvinte, Negustorul de cuvinte. Colecţionarul de cuvinte.

4. Catinca Neacşu, Şoapte cu aripi de înger, poeme, debut

5. Bogdan Halaţiu, Poveste cu îngeri, poeme, debut

6.Lucian Dumbravă, Inimi de-o noapte, poeme

7. Simion P. Cioată, Pământ, oameni, fapte, poeme

8. Anica Facina, Insomnii lirice, poeme

9. Petre Curticăpean, Poveşti cu tâlc, poeme

10. Maria Muşat, Pe malul unei lacrimi, poeme

11. Georgia Casandra Ferenţi, Suflet de copil, debut.