RUSIA şi SUA au semnat Tratatul de reducere a armamentului nuclear - START II

În mediul de securitate internaţional s-a întâmplat un lucru important. El pune în evidenţă natura relaţiilor dintre Rusia şi SUA, doi actori geopolitici de mare forţă, de natură să orienteze relaţiile la nivel global. Înainte de a intra în dimensiunea tehnică a tratatului este bine să observăm câteva detalii ce nu scapă unui observator avizat al mediului diplomatic:

1. Tratatul se semnează la o perioadă scurtă după ce SUA a anunţat instalarea scutului antirachetă în România renunţând la intenţia iniţială de instalare în Cehia şi Polonia.

2. Tratatul se semnează la câteva săptămâni după ce Franţa a promis vânzarea către Rusia a navei MISTRAL.

3. Întâlnirea a avut loc la un an de la Summit-ul SUA - UE de la Praga unde Obama a rostit un discurs cu privire la dezarmarea nucleară.

4. Semnarea tratatului se face la scurt timp după ce Doctrina de securitate recent aprobată a Rusiei a definit NATO ca inamic.

5. Preşedintele american l-a aşteptat la Praga pe omologul rus. 6. În timpul semnării tratatului într-o ţară ce face parte din Comunitatea Statelor Independente are loc o lovitura de stat. (Kârgâzstan).

7. În Kârgâzstan, ţara în care a avut loc lovitura de stat şi Rusia şi SUA au baze militare.

8. Nici SUA nici RUSIA nu au intervenit în dinamica loviturii de stat, ba mai mult, SUA a refuzat acordarea azilului Politic preşedintelui destituit. 9. KÂRGÂZSTANUL este membru al organizaţiei de securitate de la Shanghai, iar CHINA a dovedit aceeaşi moderaţie ca şi SUA şi RUSIA faţă de lovitura de stat.

10. Preşedintele american s-a întâlnit a doua zi cu preşedinţii ţărilor din Europa de est (Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) ţări ce au făcut parte din sfera de influenţă a Uniunii Sovietice.

11. Preşedintele American, deşi era prezent în Europa, nu s-a întâlnit cu liderii Uniunii Europene. (Preşedintele Parlamentului, Comisiei, sau cu ministrul de externe al Uniunii) stârnind îngrijorare în mediul diplomatic european.

12. Întâlnirea are loc după ce preşedintele american a anulat summit-ul SUA - UE care trebuia să aibă loc în luna mai la Madrid, punând Spania într-o situaţie delicată.

Din acest context se pot trage concluzii edificatoare ale atmosferei în care s-au desfăşurat lucrările şi mai ales, cu privire la priorităţile celor două mari puteri. Este evident că preşedintele american este un preşedinte care nu este înclinat spre folosirea violenţei în mod arbitrar, este altfel decât Bush jr. Ambii preşedinţi şi cel rus şi cel american, preferă să abordeze Europa pe părţi, bilateral şi de preferinţă, având ca parteneri de dialog Germania, Franţa şi Italia. Rezultă acest lucru şi din felul în care decurg negocierile pentru consolidarea dosarului energetic sau comerţul cu arme (South Stream, North Stream, nava Mistral).

Rezultă că liderii U.E. (preşedintele parlamentului, preşedintele comisiei, reprezentantul pentru politica externă) n-au vizibilitate internaţională şi încă nu s-au impus ca lideri globali. Cu tot Tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeană este în criza funcţională şi de autoritate. Ea continuă să funcţioneze bine doar pe dimensiunea economică aşa cum s-a născut iniţial.

În ce priveşte latura tehnică trebuie subliniat faptul că SUA şi Rusia deţin 90 % din arsenalul nuclear al lumii şi ca o reducere cu 30% a acestora, este un pas curajos înainte.

Colonel (r) IOAN GAFTONE