Să folosim cuvântul pentru a-i zidi pe fraţii noştri şi nu pentru a le aduce supărare şi durere

preot Vasile Rus

Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, este un dar dumnezeiesc pe care l-am primit pentru mântuirea noastră. Cuvântul lui Dumnezeu este adevăr,dacă cineva se abate de la cuvântul Domnului atrăgându-i şi pe alţii în rătăcire sentinţa Mântuitorului este extrem de aspră:’’mai bine şi-ar lega de gât o piatră de moară şi s-ar arunca în mare’’(Marcu 9,42). Cuvântul lui Dumnezeu rodeşte în sufletele noastre credinţa în Dumnezeu .Spune apostolul Pavel :’’Credinţa se naşte din auzire ,iar auzirea din propovăduire,vai mie dacă nu voi binevesti cuvântul lui Dumnezeu (Romani 10,17).’’ Cuvântul lui Dumnezeu trebuie ascultat şi împlinit,doar astfel nu ne rătăcim niciodată şi ne putem câştiga mântuirea .Mântuitorul nostru Iisus Hristos îi fericeşte pe creştinii care ascultă şi împlinesc cuvântul dumnezeiesc:’’Fericiţi sunteţi voi cei  care ascultaţi şi împliniţi şi cuvântul lui Dumnezeu, bucuraţi-vă şi vă veseliţi că plata voastră multă este în ceruri (Luca 11,28)’’. Să folosim cuvântul pentru a-i zidi pe fraţii noştri şi nu pentru a le aduce  supărare şi durere.Spune apostolul Iacov:’’Limba este un rău fără astâmpăr.Ea este plină de venin aducător de moarte.Cu ea putem binecuvânta pe Dumnezeu şi cu ea putem aduce mult rău, a-i blestema pe oameni ,care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu( Iacov3,8-10)’’. Iată de ce înţeleptul Socrate avea să spună:’’Vorba este ca şi oamenii ,nu valorează decât dacă sunt la locul lor.Nu da drumul limbii să nu te sfâşie’’.

Învăţăm şi noi de la sutaşul roman din evanghelie cum să ne rugăm(Matei 8,5-13). Sutaşul roman se roagă cu multă credinţă:’’zi Doamne cu cuvântul şi slujitorul  meu se va vindeca’’. Se roagă cu smerenie,fără duhul mândriei:’’Doamne eu sunt un om păcătos,nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ajută-mi mie’’.Deşi în acele vremuri sclavii erau trataţi cu multă ură de către stăpânii lor romani,sutaşul roman din evanghelie se roagă  fără a ţine minte răul,cu duhul iertarii,la fel cum zicem în rugăciunea Tatăl Nostru:’’şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertam greşitilor noştri’’. Prin rugăciune noi primim vindecare suferinţelor noastre sufleteşti şi trupeşti. Sfinţii Părinţi ne îndeamnă să vorbim cu Dumnezeu prin rugăciune:‘’Cea ce este respiraţia pentru viaţa trupească aceasta este şi rugăciunea pentru viaţa sufletească ‘’(sfântul  Evagrie din Pont).Avem îndemn să ne rugăm cu stăruinţă.Cel mai mare naist din istoria României,Gheorghe Zamfir spune în memoriile sale : "Dacă nu exersez o zi, observ eu. Dacă nu exersez două zile, observă prietenii mei. Dacă nu exersez trei zile, observă publicul. La fel e şi cu rugăciunea. Dacă nu mă rog o zi, observ eu. Dacă nu mă rog două zile, observă Dumnezeu. Dacă nu mă rog trei zile, simt cei din jurul meu".

Să unim rugăciunea cu postul.Postul unit cu rugăciunea aduce moartea păcatelor şi dobândirea sfinţeniei lui Hristos.Iată de ce părintele mitropolit Bartolomeu spune într-una din omiliile sale  :’’Postul este începutul vieţii creştine, mama rugăciunii, izvorul cuminţeniei. Postul  este jertfă care curaţă sufletul de păcate ,este un exerciţiu de voinţă spre desăvârşirea în virtute şi fapte bune.Postul potoleşte zburdările trupului ca apoi sufletul să se îndrepte pe aripile rugăciunii cu gânduri curate către Dumnezeu.În vremea postului ochii noştri nu mai privesc la ispitiri străine ,iar gura noastră  nu mai spune vorbe ruşinoase şi necreştine’’.

Înfrânarea aduce  aduce echilibrul şi armonia firii, stăpânirea de sine şi supremaţia spiritului asupra lăcomiei şi nesaţiului,este o îmbunatăţire a fiinţei noastre omeneşti, este datoria noastră de a gândi şi a lucra la mântuirea noastră.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos  s-a rugat în grădina Getsimani cu lacrimi de sânge: ’’ Părintele Meu, de este cu putiinţă,  să treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti să se facă’’(Marcu 14,36).Mântuitorul Hristos ne cheamă şi astăzi la rugăciune:‘’Iată, stau la uşa sufletului tău  şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine.(Apocalipsa 3,20)’’. Cina este sfânta Liturghie.Casa în care are loc cina este sfânta Biserică cum spune  glasul pricesnei:

           Veniţi creştini la rugăciune

În casa Tatălui cel sfânt

Veniţi creştini plecaţi genunchii

Şi fruntea voastră la pământ.

Să fim pământul cel bun în care să rodească cuvântul lui Dumnezeu. Un creștin îl roagă pe părintele Cleopa : ‘’Părinte, roagă-te  pentru mine, păcătosul, și dacă te duci la Domnul, să nu mă uiți’’!

‘’ -Da! Te-am auzit ! Frăția ta mănâncă și dormi până te saturi iar eu am să mă rog pentru tine! Auzi fratele meu într-o zi,un om dintr-un sat, ajunge la o nuntă care se petrecea într-un oras din apropiere. Înainte de a se aşeza la masă, s-a însemnat cu semnul sfintei Cruci. Cei de lângă el au început să râdă de el şi l-au întrebat: La dumneata acasă, toţi se închină înainte de a se aşeza la masă? Le-a răspuns creştinul: Nu chiar toţi ,am acasă două galițe care mănâncă mereu fără să se închine.Mesenii au lăsat capetele în jos ruşinaţi de întrebarea lor’’ .

Să spunem împreună:

Fraţi creştini să nu uităm                  

Pe Dumnezeu să-l chemăm

           Cât mai des în rugăciune

          Să-l urmăm prin fapte bune.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5