Sărbătoare la Casa cu suflete

Centrul Cultural Dacia a găzduit lansarea monografiei „Casa cu suflete”, scrisă de Alexandru Câţcăuan, cel mai longeviv manager cultural din judeţ. Cele două volume apărute la Editura Cronedit din Iaşi (director Valeriu Stancu) şi Editura Limes Cluj-Napoca (director Mircea Petean) pun în valoare Oameni, Fapte, Adevăruri, Istorie din viaţa Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa, care însumează peste 52 de ani.
Evenimentul a fost moderat de Menuţ Maximinian, preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud şi director al cotidianului „Răsunetul”. „Am avut o avanpremieră a lansării, la „Mărul de Aur”. Îl felicit pe Alexandru Câţcăuan, directorul acestei Case cu Suflete, pentru munca depusă pentru că sunt ani de documentare pentru a scrie despre istoria culturală a Bistriţei”, a declarat, în debutul evenimentului, Menuţ Maximinian.
Directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa, Alexandru Câţcăuan, a salutat prezenţa invitaţilor, şi anume directorul general al Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România – Cornel Adrian Boaje, a primarul Ioan Turc, deputaţii Daniel Suciu şi Bogdan Ivan, prof. univ. dr. H. C. Alexandru Ţiclea – vicepreşedintele Universităţii Ecologice Bucureşti, Valeriu Stancu – directorul Editurii Cronedit, prof. Emil Mocian – preşedinte UJSLI B-N, Adrian Ognean – vicepreşedinte al Uniunii Judeţene BNS, Viorel Maier – secretar al Uniunii Judeţene al CNS Carte ALFA, Alexandru Pugna – managerul Centrului Judeţean pentru Cultură.
„E un eveniment cultural important atât pentru noi, cât şi pentru cultura locală. Mulţumesc autorităţilor locale pentru implicarea în susţinerea activităţilor pe care noi le desfăşurăm la Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa – „Mărul de Aur”, Festivalul George Coşbuc şi Festivalul Liviu Rebreanu. Vă mulţumesc pentru aţi venit să-l susţineţi pe unul dintre cei mai importanţi oameni ai culturii bistriţene, unul dintre reperele activităţilor culturale din România”, a declarat preşedintele ANCCSR, Cornel Adrian Boaje.
Primarul municipiului Bistriţa, Ioan Turc, a evidenţiat continuitatea activităţii Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa. „E meritul care a pus suflet ca activitatea Casei de Cultură a Sindicatelor să aibă continuitate. Riscurile sunt nule ca această Casă de Cultură să dispară. Vom încerca să găsim o finanţare pentru ca acest obiectiv de patrimoniu să fie reabilitat, pentru ca sufletele care-i dau viaţă să aibă o casă bună. Îl felicit pe domnul Alexandru Câţcăuan şi eu cred că împreună cu comunitatea bistriţeană trebuie să ţinem aproape de ceea ce semnifică Casa de Cultură a Sindicatelor”, a transmis primarul Ioan Turc.
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Daniel Suciu, a remarcat activitatea amplă a Casei de Cultură a Sindicatelor, pe scena căreia a participat la repetiţiile de teatru, dar şi profesionalismul managerului Alexandru Câţcăuan, în timp ce deputatul Bogdan Ivan a evidenţiat că Alexandru Câţcăuan este „sufletul sufletelor din Casa de Cultură a Sindicatelor, care aduce bucurie, activităţi culturale de ţinută”.
Valeriu Stancu, directorul Editurii Cronedit Iaşi, unul dintre cei care a parcurs întreaga monografie, „un monument de generozitate” şi care a semnat şi prefaţa volumului, a declarat că această „Casă cu suflete” poate însemna trei lucrări de doctorat. „N-aş fi avut nici curajul, nici puterea, nici generozitatea să scot o astfel de lucrare. Am avut inspiraţia de a vedea scriitorul din Alexandru Câţcăuan. La Iaşi, a avut loc un important salon de carte şi pentru că i-am fost redactor şi editor de carte la mai multe volume ale sale a intrat în concurs cu volumul „Românii de lângă români” şi a luat Premiul de Proză pe care sunt bucuros să i-l înmânez aici. Felicitări Alexandru Câţcăuan”, a declarat Valeriu Stancu.
Prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea, vicepreşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti, a remarcat activitatea prodigioasă a Casei de Cultură a Sindicatelor, datorată acestui om minunat, Alexandru Câţcăuan. „Este o istorie a Casei de Cultură, a culturii bistriţene. E o Casă cu Suflete şi într-adevăr, Alexandru Câţcăuan e un suflet măreţ”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea.
Directorul Cornelia Vlaşin de la Arhivele Statului Bistriţa-Năsăud l-a felicitat pe Alexandru Câţcăuan pentru faptul că că „s-a aplecat asupra documentului în această magnifică monografie”, punând în valoare atât istoria monumentului de pe str Al. Odobescu, cât şi activitatea Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa. „Vă rog să parcurgeţi această monografie pentru a afla istoria mişcării sindicale. Îl felicit pe Alexandru Câţcăuan şi aşteptăm şi volumele III şi IV. Domnul Câţcăuan este cel care cercetează documentul de arhivă, fapt pentru care trebuie felicitat”, a spus dr. Cornelia Vlaşin.
Scriitorul Ioan Filipciuc de la Câmpulung Moldovenesc a apreciat faptul că Alexandru Câţcăuan şi-a asumat acest proiect titanic. „Alexandru Câţcăuan este un scriitor, un prozator, are un talent deosebit. Cartea este pentru mine excepţională, îl felicit pe autor”, a punctat scriitorul bucovinean.
Olimpiu Nuşfelean, preşedintele Cenaclului „George Cobuc” a Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa şi directorul revistei „Mişcarea literară”, a subliniat faptul că Alexandru Câţcăuan se identifică cu activitatea instituţiei pe care o manageriază cu suflet. „Această monografie i-a luat mult timp, e o abordare subiectivă a activităţii. Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa are o istorie plină de evenimente, de fapte culturale, care ţin de cântec, dans, literatură, teatru, activitate care cu greu poate fi cuprinsă într-o carte. A avut curajul să scrie această carte, s-a lăsat contaminat de această patimă a scrisului şi a purces la realizarea monografiei şi a unor cărţi proprii. Este autorul activităţilor şi, în acelaşi timp, beneficiarul lor, pentru că trăind între scriitor s-a contaminat de această ispită a scrisului”, a declarat scriitorul Olimpiu Nuşfelean.
În discursul său, Olimpiu Nuşfelean a făcut referire şi la activitatea de lungă durată a Cenaclului „George Coşbuc”- în vremuri dificile ca şi cea de astăzi, cu o criză a lecturii şi o criză a cărţii - care se leagă şi de tenacitatea directorului Alexandru Câţcăuan.
Mesaje de felicitare au fost transmise de Emil Mocian, preşedintele UJSLI B-N, dar şi de ... care i-a dedicat câteva versuri.
În încheiere, Alexandru Câţcăuan, autorul monografiei, a dezvăluit că este un „începător” în lumea scrisului. „La 1 septembrie 1986, veneam la sindicate, într-o organizaţie de tineret. A fost o şcoală pentru mine Este o carte greoaie, eu iubesc foarte mult Arhiva. Primul motiv pentru care am scris a fost înveşnicirea momentului. Peste 100 de ani, dacă Arhiva Bistriţa-Năsăud va exista, cineva poate va pune mâna pe acea carte. E o carte document pentru cei care vor vrea să cerceteze”, a dezvăluit autorul.
Acesta a vorbit şi despre Casa de Cultură a Sindicatelor care nu a mai avut parte de o reparaţie capitală din 1968, „Casa de Oaspeţi”, dar şi de ceea ce ar fi trebuit să devină o casă de cultură de 800 de locuri. „Mă încăpăţânez şi pentru această chestiune, nu pot să-mi iau carnetul de pensionar până nu văd făcută acea căsuţă ca o bijuterie. Atunci când voi trece în cârje pe Odobescu voi avea o bucurie în suflet că am lăsat ceva, că n-am stat degeaba în instituţie 36 de ani, că n-am făcut umbră degeaba pământului”, a adăugat Alexandru Câţcăuan.
Partea a doua a evenimentului a fost moderată de Alexandru Pugna, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, care a precizat că această Casă de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa este printre puţinele de acest gen care are încă activitate culturală importantă şi valoroasă.. „Alexandru Câţcăuan s-a încăpăţânat ca instituţia din municipiul Bistriţa să rămână vie şi să-şi continue activitatea. Bistriţa este printre puţinele capitale de judeţ din ţară unde, la Casa de Cultură a Sindicatelor, chiar există activitate. Eu personal sunt legat de această instituţie. Pentru mine această instituţie înseamnă un debut, în Bistriţa, pe o scenă, pe când eram elev la Căianu Mic. (...) Apoi, profesorul de română din liceu, George Simion, ne îndemna să participăm la activităţile Cenaclului „George Coşbuc”. Am participat în perioada 78-80, când era condus de George Roş din Telciu, atunci am cunoscut mulţi scriitori care au ţinut aprinsă flacăra culturii în Bistriţa-Năsăud”, a punctat Alexandru Pugna.
Spectacolul a debutat cu un moment poetic susţinut de Liviu Pancu, actor şi regizor la Teatrul Naţional Târgu Mureş. Apoi pe scenă au urcat instrumentiştii care au activat în Orchestra Populară Bistriţa, sub bagheta maestrului Ştefan Cigu. Este vorba despre Anghel Urs (vioară), Dumitru Ciupa (taragot), Robert Lenghel (contrabas), Sute Bella (clarinet), Eugen Hoca – Tuţi (acordeon) şi Mihai Spân (vioară). Orchestra Bistriţa a debutat în 1970, fiind înfiinţată din dorinţa de a salva folclorul tradiţional din judeţ, aici activând Cornel Pop, Ion Sabadâş, Ştefan Cigu şi mulţi alţi instumentişti de valoare.
Interpreţii Cornelia Ardelean Archiudean, Petre Petruse, Ioachim Spân, Ileana Melean, Alexandru Căpitan, Viorica Lazăr, instrumentistul Dumitru Ciupa au fost aplaudaţi la scenă deschisă. Juniorii de la Ansamblul folcloric „Codrişorul” (instructor Alex Cotuţi) au prezentat un joc de pe Valea Şieului, în timp ce seniorii au pus în scenă un joc de pe Valea Someşului, amblele în coregrafia lui Traian Simionca. Pe ecran s-a derulat un film cu Ansamblul folcloric „Codrişorul”, „Generaţia de Aur”, care a câştigat „Colierul de Aur” la Dijon în Franţa, în 1985, şi placheta jubiliară de la Dijon în 1986. La acea vreme, coregraf era Tiberiu Danciu.