Scrisoare deschisă către CONSILIUL LOCAL al oraşului Bistriţa şi CONSILIUL JUDEŢEAN BN
Pentru a înfăptui o construcţie care să fie utilă şi să dăinuiască, nu sunt suficiente gândurile, ambiţia şi voinţa. Trebuie ţinut cont de mulţi factori şi până la a se ajunge la o implementare a ideii, este necesar un studiu temeinic, obiectiv. Vom încerca să schiţăm câţiva piloni fundamentali pentru o asemenea construcţie. Nu vrem să fim exhaustivi, ci esenţiali. Să vedem dacă aceştia duc spre o soluţie fezabilă.
-LOCAŢIA unei Universităţi trebuie să fie un oraş, o urbe cât mai mare posibil economic, demografic, cultural-ştiinţific sau să graviteze în proximitatea unui astfel de mare oraş.
Cluj, Iaşi, Bucureşti, Timişoara (dacă vrem) sunt marile centre universitare ale ţării, deci acolo unde economia, cultura, cercetarea ştiinţifică, ating cote maxime. (Dacă posezi celebritate, poţi face Universitate şi la Miceştii de Câmpie, precum Oxfordul la 84 km. de Londra.)
Are judeţul nostru o astfel de locaţie în termenii de mai sus? Răspunsul este –evident- NU. Că avem supranumele oraşului Năsăud ca „oraş al academicienilor” (fost oraş producător de academicieni ), sună azi mai mult ca o glumă, o alintare. Economie, cultură, sţiinţă, nr. de locuitori ca judeţ? Nici nu e nevoie de un răspuns.
- BAZINUL DEMOGRAFIC, aria de extracţie a viitorului corp studenţesc este oare congruentă ca număr şi întindere cu ambiţiile unei UNIVERSITĂŢI? Fiindcă nu dispunem de o astfel de arie, se poate oare atrage din judeţele limitrofe, proxime? Negreşit că nu.
Să luăm ca bază de calcul Colegiile (baza liceală), care extrag tot ce are mai bun judeţul din preuniversitar. Avem două Colegii bune la Bistriţa, „ceva” la Beclean şi Năsăud... Ofertă descurajantă pentru un Centru Universitar. Viscolul îndoielilor atinge şi aici cote alarmante.
- NEVOIA UNUI CORP UNIVERSITAR DE ELITĂ. Să vedem resursele locale. Puţine şi mai ales PREA puţine, numărabile pe degete. Cine se bazează pe cadre aduse dintr-un Cluj, Baia Mare, Oradea, Braşov, care vin rar şi doar pentru o salarizare păguboasă, fără standarde academice, acela are alte interese, ce nu merită a fi invocate.
BAZĂ MATERIALĂ : Clădiri pentru cursuri, un Campus, Bibliotecă, Laboratoare pentru cercetare, Anexe moderne? Nu, nu le avem. Acestea se construiesc în timp. Să le planificăm măcar de acum dacă ne este voinţa inexorabilă, căci altfel vor marca ireversibil calitatea actului educaţional universitar. Încropirea de felurite surogate de dragul celor ahtiaţi după titluri şi catedre este o dovadă de iresponsabilitate.
- VIITORUL studenţimii unei UNIVERSITĂŢI de la Bistriţa. O, da, avem domenii. Ni le înşiră felurite „personalităţi” . Să cugetăm bine: sunt ele pentru studenţime sau mai curând pentru cei ce ar termina felurite grade de şcoli profesionale? (Stau de vorbă cu foste eleve, care au terminat extensii universitare la Bistriţa. Dacă îţi relatează la ce standarde de exigenţă au fost pregătite, te înfiori şi te îmbolnăveşti. Iată una:
- -Ei, în ce an eşti MB?
- -Acuma termin Extensia, domnu’ diriginte.
- .Bravo, Felicitări! Şi ce vei face mai departe?
- -Îmi pun diploma în cui şi voi fi casieră la (modestul) magazin mai departe.)
- Ferice de cei ce se visează la catedre universitare, la simandicoase stipendii, funcţii, dar vai familiilor păcălite cu fumuri universitare şi mai ales de viitorii „absolvenţi” cu idealuri risipite.
Imperativ pentru judeţul BN, pentru ţară, dacă vrem, este REABILITAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL, după model eleveţian, german, asiatic (Hong Kong, Signapore etc.). Pe scurt, elevii din primele două ţărie numerate, conştienţi de capacitatea lor fizică şi intelectuală, se orientează de prin clasa a X a, fără complexe, spre
– o şcoală profesională funcţionând pe lângă o companie, obţinând o calificare, un loc de muncă cert şi o salarizare pe măsură. Este un statut ce oferă mari satisfacţii.
- -spre Unuversităţi, cei cu dotare intelectuală superioară.)
- Voi încheia dând un exemplu universitar falimentar de răsunet: CAZUL FRANŢEI. Stânga franceză a făcut mare tămbălău privind accesul la Universitate în deceniile ’70-80. Muncitorul nu-şi poate face fiul academician? Manifestaţii, proteste. Ministerul Educaţei nu are ce face şi se înfiinţează alert aşa numitele ”Universităţi de cartier”. Asta, deşi e o prostie să credem că trebuie să fim toţi cosmonauţi şi cercetători. Cine ne mai face pâinea, cine ne tunde, unde-s ospătarii? etc.
- Făcutu-s-au deci Universităţi. Calitatea lor? Departe stelar de o Sorbonă, Oxford, Kent, de cele americane sau asiatice.
La locul de muncă, „absolvenţii” nu făceau faţă, erau concediaţi. Noi proteste, manifestaţii pentru ca patronii să nu-şi poată destitui angajaţii prea uşor!. Final fiasco: productivitate scăzută, economie în declin, stări sociale tensionate.
- Slăbirea şi distrugerea învăţământului românesc posedă câteva figuri de marcă, între care decisivi au fost dl. Andrei Marga şi dna. Ecaterina Andronescu. Primul, pentru învăţământul preuniversitar, iar a doua pentru cel profesional şi universitar privat. De aceea avem o ţară plină de doctoranzi, de plagiatori, de oameni nepregătiţi în funcţii politice, economice şi culturale.
- Du-te-n Clujul şi pensia dumitale, domnule Andrei Marga! Odihneşte-te! Fie-ţi milă şi lasă-ne!
- Facem apel la facrorii decidenţi (autorităţile locale şi judeţene) să oprească această aventură educaţiomală. Desigur, putem detalia motivaţional foarte mult. Nu vă jucaţi cu destinele oamenilor pentru ambiţiile neisprăvite ale unor ahtiaţi după funcţii şi onoruri utopice, care-i vor neferici şi pe ei, dar mai ales pe naivii ce le vor da crezare.
- Prof. Vasile Găurean
Citiţi şi:
- Cristina Iurişniţi: Profesorii trebuie să se ocupe de educaţie, nu să facă pe oamenii de ordine
- Andrei Marga: Nimeni nu are monopolul calității universitare. Universitatea “Liviu Rebreanu” din Bistrița, un proiect salutar. Programul acțiunilor următoare
- Andrei Marga: Schimbarea universitară
- Prof.dr. Andrei Marga, precizări în legătură cu înființarea Universității “Liviu Rebreanu” din Bistrița: Este descalificant să se gândească doar în termeni de funcții!
- Radu Moldovan: Un pas până la înfiinţarea unei universităţi la Bistriţa
Comentarii
Dl.prof.Vasile Găurean face apel la Consiliul local și Consiliul județean cu privire la utopia Univesității "Liviu Rebreanu".
Am aflat de acest "proiect" din presă, în Consiliul local nu s-a dezbătut problema înființării unei universități independente la Bistrița. Poate primarul Crețu a prezentat câtorva colegi consilieri locali apropiați domniei sale, dar Consiliului local ca autoritate publică locală a municipiului Bistrița nu i s-a prezentat o astfel de propunere. Este o acțiune în "stilul Crețu" de sfidare a legalității, de depășire a atribuțiilor pe care le are, poate și datorită obedienței unor colegi din CL.
Am și eu, ca dl.prof.Găurean, mari rezerve referitoare la înființarea universității independente la Bistrița. Am discutat zilele acestea cu prieteni apropiați mediului universitar care, la rândul lor, consideră proiectul ca o mare utopie/aventură, care ar putea deveni foarte păguboasă în primul rând pentru absolvenții liceelor din Bistrița care ar putea fi "amăgiți" cu o carieră academică dar fără utilitate pe piața muncii.
E clar ca prin infiintarea universitatii "Liviu Rebreanu Bistrita, care sa inglobeze extensiile universitare UBB si UTCN, Marga urmareste crearea unor sinecuri pentru el si acolitii sai.
Nu de o universitate autonoma si fara perspective e nevoie la Bistrita. Solutia cea mai eficienta este construirea unui campus universitar modern la Bistrita care sa uneasca laolalta Extensiile Universitare imprastiate in prezent prin tot orasul in spatii improvizate, fapt pentru care, influenta vietii studentesti la nivelul locuitorilor orasului este practic inexistenta. Cu toate astea, autoritatile locale au discutat foarte mult ca impreuna cu universitatile-mama sa creeze un campus universitar modern cu spatii de invatamant prevazute cu sali de curs si laboratoare, camine studentesti, cantina, biblioteca, sala de sport, terenuri de sport, parcuri cu alei, etc care sa aduca impreuna toate extensiile universitare prezente la Bistrita, nu s-a facut nimic pana acum.Un astfel de Campus Universitar ar putea sa includa si cladiri de laboratoare cu spatii functionale pentru activitate de cercetare organizata la standarde internationale. Toate acestea ar fi de natura sa creeze un climat academic si o mai buna stabilitate a invatamantului universitar la Bistrita.
De altfel, in urma declaratiilor lui Andrei Marga privind infiintarea Universitatii „Liviu Rebreanu” care ar urma să „înghită” extensiile Bistrița ale Universității Babeș-Bolyai și ale Universității Tehnice, reactiile acestora nu au intarziar sa apara. Astfel, Într-o circulară trimisă profesorilor din cadrul extensiei Bistrița a Universității Babeș-Bolyai, directorul unității, profesorul universitar Mircea Mureșianu, își arată nemulțumirea cu privire la planurile pe care le au autoritățile locale și județene: „Dincolo de supralicitarea intențiilor factorilor puterii locale, de către presa bistrițeană, de a pune bazele unei universități autonome la Bistrița, poziția oficială a Rectoratului, exprimată prin mesajul Domnului Rector Academician Prof. Univ.dr. Ioan Aurel Pop, este cea de susținere și dezvoltare a Extensiei Universitare Bistrița, Domnia Sa îndemându-ne totodată, să avem, în eventualele întâlniri cu cei care lansează asemenea provocări rău-intenționate, o poziție fermă de promovare a valorilor UBB”.
Posed XEROX performant de facut diplome cu nemiluita. Astept ca doritorii sa mai albeasca si dupa ce isi rod coatele si hainele de banci, le eliberez gratis. Traiasca stiinta !
Adaugă comentariu nou