Se pot oferi mărțisoare și flori la școală de 1 şi 8 martie?

Ministerul Educației nu a transmis nicio interdicție în privinţa mărțișoarelor și florilor oferite la școală cadrelor didactice și elevelor, pe 1 și 8 martie. Sorin Cîmpeanu admite însă că o floare nu este un „obiect personal”, ci un „simbol”.
Ministerul Educației nu a transmis și nu va transmite către unitățile și instituțiile de învățământ nici o interdicție expresă cu privire la oferirea de flori și mărțișoare.
În Ordinul comun nr. 3235/2021 al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății se prevede interzicerea schimbului de obiecte personale (Anexă: Măsurile sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe în perioada pandemiei de COVID-19 - II. Măsuri de organizare a spaţiilor, a accesului în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe şi a programului şcolar, în contextul epidemiologic al infecţiei cu SARS-CoV-2, b) organizarea sălilor de clasă). Mărţişorul, element de patrimoniu cultural imaterial, a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. În acest context, Ministerul Educației nici nu poate schimba și nici nu dorește să se implice în schimbarea/includerea unor valori de simbol precum “flori și mărțișoare” în categoria “obiecte personale”.
Ministerul Educației nu a transmis și nu va transmite către unitățile și instituțiile de învățământ, nici măcar cu titlu de recomandare, nici o interdicție în acest sens, dar îndeamnă la prudență din perspectiva oricărui tip de interacțiuni care pot facilita transmiterea virusului SarsCOV 2.

Comentarii

28/02/21 16:32
Leon

Originile mărţişorului nu sunt cunoscute cu exactitate, dar se consideră că ar fi apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna Martie. După cum se stie, MARTE era considerat nu doar zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dublă ipostază a zeului Marte este simbolizată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
Mărţişorul este răspândit în toate zonele ţării, fiind pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. După unele surse, în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi unele părţi ale Bucovinei exista obiceiul ca la 1 martie, părinţii să lege copiilor lor o monedă de argint sau de aur la gât sau la mână. Moneda, legată cu un şnur roşu, un găitan din două fire răsucite din mătase roşie sau albă sau mai multe fire de argint şi aur se numeşte mărţişor, mărţiguş sau marţ. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii. În unele zone, copiii purtau mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl legau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi mergea bine însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În alte cazuri, mărţişorul era pus pe ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi lor, copilul urmând să fie alb şi curat ca florile acestor arbuşti.
Asadar, mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Da asemenea, obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia. Din 2017, tradiţia este inclusă în lista patrimoniului imaterial al UNESCO, dosarul pentru acest demers a fost depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, Macedonia şi Republica Moldova – în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă, dar în acelaşi spirit al sărbătoririi renaşterii naturii.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5