Senatorul Ioan Deneş: România, o nouă aniversare a speranţei!
Indiscutabil, Ziua Naţională a oricărei ţări e un prilej de bucurie, onoare şi mândrie pentru cetăţenii statului respectiv. Dincolo de festivismul şi cadrul formal al unei asemenea sărbători afişat public, nevăzut şi sincer, fiecare îşi are propria sărbătoare, sau mai exact, modul său particular de a trăi Sărbătoarea aceasta a tuturor acelora de un neam cu el.
Ziua Naţională a României, sărbătorită şi anul acesta la 1 Decembrie cu multe dintre ingredientele sărbătorii regăsite în reţeta oficială a manifestărilor din anii precedenţi (fie că e vorba de paradele oficiale ori proverbiala porţie de fasole cu cârnaţi) a avut totuşi o stare şi o perspectivă aparte. Calendaristic, ea venea la foarte puţin timp după Alegerile Prezidenţiale, unele surprinzătoare prin rezultat, dar mai ales prin reacţia populară care a dus la un asemenea deznodământ electoral. Cu o participare masivă a electoratului şi cu un mesaj demn de luat în seamă de către întreaga clasă politică românească, şi anume: NE PASĂ!...PUTEREA E A NOASTRĂ!...NU NE IGNORAŢI!
Din acest punct de vedere, Ziua Naţională a României ar fi trebuit să fie şi un serios moment de reflecţie. Ce facem?..ce am făcut?...pentru ca acestei ţări şi românilor să le fie mai bine graţie eforturilor noastre, ale fiecăruia?...
Într-o declaraţie politică rostită de la tribuna Senatului înaintea începerii campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale spuneam: „... duritatea campaniei electorale ce stă să înceapă, e dată şi de faliile sociale şi de opinie pe care au reuşit, prin acţiunile lor, să le traseze în România actualul preşedinte şi regimul care l-a susţinut. Societatea românească pare să nu mai cunoască noţiunea de „NOI” (adică, noi toţi românii!) ci doar pe acelea, „AI NOŞTRI!” şi „AI VOŞTRI!”.
Din păcate, această frază era şi ea ecoul unei stări pe care o percepeam pretutindeni în societatea românească, şi anume, dezbinarea dintre români, pe toate palierele vieţii sociale.
Iată aşadar, că ideea şi faptele de unire şi unitate ale românilor pe care le sărbătorim cu ocazia Zilei Naţionale a României, impun imperativ o revizuire a comportamentului nostru public.
Dacă unii dintre noi vor trăi lecţia acestor alegeri ca pe o victorie electorală se înşeală. Adevăraţii câştigători sunt românii care au decis prin vot. Şi noi, care aparent am pierdut, dar care trebuie să învăţăm din această lecţie adevăratul ei mesaj.
Personal cred că de la mesajul acesta, spiritul sărbătoririi Zilei Naţionale ar trebui tradus astfel: 1 Decembrie 2014, România, o nouă aniversare a speranţei!.
A speranţei în NOI TOŢI ROMÂNII, nu doar AI NOŞTRI ori AI VOŞTRI puşi în slujba binelui comun. A speranţei în unitatea acestui popor.
Comentarii
Un alt proverb spune ca “inteleptul invata din greselile altora, desteptul invata din
greselile proprii, iar prostul nu invata niciodata.” Ar fi bine ca PSD-ul sa fi invatat ceva din lectia data de electorat la alegerile prezidetiale. Din pacate se pare ca nimeni nu e dispus sa-si asume esecul. In orice tara normala cu tradiţii politice aşezate, primul care demisionează într-o asemenea situaţie e perdantul de la vîrf. Nu poţi rămîne, cu scorul obţinut de Victor Ponta, preşedintele partidului învins. De altfel, Andrei Plesu a facut recent urmatoarea analiza referitoare la PSD: „Partidul trebuie reformat din rădăcini. Aş fi exclus, fără „acomodări”, din rîndurile lui, pe toţi cei care au avut, au, sau sunt pasibili de a avea probleme penale. Ei sunt aceia cărora li se „datorează” imaginea partidului corupt, mereu în dialog cu DNA, mereu „salvat” prin votul îndărătnic al parlamentarilor co-interesaţi. Evident, în acest caz, ar fi vorba, practic, de o dizolvare şi o reîntemeiere a partidului, pornindu-se, oarecum, de la zero. Aşadar, curăţenie generală, dar şi recalibrare doctrinară, reangajare de bună credinţă, spor de gîndire. Stînga are nevoie de un partid nou, modern, cuviincios, inteligent. Figuri noi, idei noi, morală nouă. Fără naşi, fini, veri, neveste, pile, impostori."
Adaugă comentariu nou