Soroca – 525 de ani de la atestare!

Se împlinesc la 15 iulie 2024, 25 de ani de când un grup de cărturari năsăudeni au făcut o vizită în Mica Românie de peste Prut,  la invitația Societăților Culturale - Limba noastră cea română și ASTRA din Chișinău, într-un valoros schimb de experiență pe teme cultural-istorice și folclorice. Din delegația năsăudeană au făcut parte: regretata Valeria Peter Predescu, interpretă de muzică populară, regretatul inspector școlar Lazăr Ureche, Ioan Seni președinte ASTRA, directorul Muzeului Grăniceresc Ioan Nistor, ziaristul Ioan Mititean, cronicarul Țării Năsăudului, Petru Nemeș, membru în secția de istorie a despărțământului  și  Nicușor Cârcu, din secțiunea economică a Asociațiunii, iar la volan am avut pe consilierul local Grigore Paneș. A fost o vizită constructivă, am participat la multe activități din mediul urban și rural, din instituții de cultură, școli, primării, prefectură, locuri istorice, întâlniri cu personalități ale științei și culturii, cu academicieni, scriitori, universitari, cu elevi, studenți etc. Am petrecut  aici zile de neuitat și am luat cu noi frumusețea fără seamăn a acestui tărâm sacru și totodată dorința vie a unei noi și apropiate reveniri la patria mamă.

Am poposit o zi în municipiul SOROCA, oraș istoric, situat pe  malul drept  al râului Nistru, la frontiera cu Ucraina, care era în plină sărbătoare - 500 de ani de la atestarea documentară  a orașului. Au avut loc manifestări cultural-sportive  de mare amploare. Am făcut turul orașului și am participat la adunarea solemnă dedicată evenimentului în prezența președintelui Republicii. Din partea noastră a fost invitată în prezidiu artista Valeria Peter Predescu, în frumosul costum popular năsăudean, care a vorbit despre eveniment prin cântec, primind îndelungi aplauze la intonarea cântecului „Am drăguț năsăudean”.      

S-au prezentat câteva comunicări științifice din istoria orașului de către cărturari cu renume în această zonă. Un lucru care ne-a întristat a fost pronunțarea în cadrul expunerilor a unui neadevăr istoric și anume „perioada  când am fost sub stăpânirea României” sau „când am fost exploatați de România”, „asupriți de România”, „când am fost supușii României”, „când am fost sub dictatura României” etc. Lucruri neadevărate, deoarece noi n-am asuprit pe nimeni niciodată, așa că respectivii conferențiari, oameni în vârstă, denaturează istoria. Am vrut să ieșim din sală, dar am fost opriți de un localnic, care a spus: „Nu vă alarmați, deoarece cuvintele rostite de conferențiari sunt scrise în manualul nostru de istorie”. Nu știu care ar fi fost părerea unui tânăr conferențiar!

Orașul cu peste 37 de mii de locuitori (la recensământul din 2016), al optulea oraș ca mărime din țară și al doilea ca mărime și importanță din regiunea de nord, după orașul Bălți. Am vizitat Muzeul de istorie și etnografie, care include și Cetatea Sorocii, ridicată din piatră de Ștefan cel Mare în anul 1499 și renovată în forma actuală, de Petru Rareș, ALEEA CLASICILOR, Lumânarea recunoștinței, Palatul județean de cultură, stadionul cu 1500 de locuri și alte obiective turistice dintre cele 63 existente în acest oraș.

Am vizitat și am rostit câte o rugăciune în bisericile ortodoxe ocrotite de lege: Biserica „Sf. Dumitru”, Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica „Sf. Stratulat”, iar în următoarea vizită ne vom ruga și în Biserica „Sfinții Martiri  Brâncoveni”, construită în stil maramureșan, situată în preajma Nistrului, fiind un dar oferit sorocenilor de conducerea României, între anii 2011-2012, având o înălțime de 25 m și acoperită cu șindrilă. Poate vom participa la hramul acestui locaș, în data de 16 august, zi în care sunt cinstiți Sfinții Martiri Brâncoveni.

          Am călătorit de mai multe ori pe acest pământ românesc și fiecare călătorie a însemnat pentru mine o regăsire cu mine însumi. Am  fost invitați  într-o sală lungă, cât un teren de atletism, la o socializare, o bogată expoziție de artă culinară, având în preajma noastră pe președintele țării, care de la bun început a spus: „toate aceste bunătăți nu sunt din banii statului, ci din donațiile unor  oameni de suflet, a unor buni patrioți.”  

          La mulți ani SOROCA, la 525 ani de viață!

  Ioan Mititean