Spectacolul care a venit la noi acasă

Anul acesta, 2021, de 15 Ianuarie, început al unei noi decade pentru Ziua Culturii Naționale, nu am mai îmbrăcat haine de sărbătoare, cu parfum de muzică și poezie, ca să mergem la Palatul Culturii din Bistrița, ci am rămas tăcuți acasă, în veșmântul de noi ales, pentru că a venit Palatul Culturii din Bistrița la noi, prin transmiterea on-line a momentului aniversar care, ca de fiecare dată, îl are ca numitor comun pe Eminescu.
Recital de poezie, susținut de Amalia Crețiu și Dorin Zachei, mesaje transmise de Bogdan Gheorghiu, Cornel Udrea, Ștefan Pop, Adrian Titieni, Cătălin Măruță, Adrian Sînă, Maria Dragomiroiu, grup Distinto, Anca Sighiartău, Alexandru Ilie, Alexandru Vidican, Virginia Linul, Mariana Anghel, Andrei Duban, Marcel Pavel, Maura și Dorian Cosma, Mihai Berbunschi, Doru Dinu Glăvan, Dan Tudor, Marius Bodochi, muzică inspirată de versul eminescian, au creat un emoționant tablou cultural. Din sfera teatrului, din sfera muzicii, invitați măcar o dată pe scena bistrițeană, toți protagoniștii Zilei de 15 Ianuarie de la Bistrița și-au amintit cu bucurie de acest loc primitor și au rostit cuvinte de suflet, parcă de mângâiere pentru o Sărbătoare, umbrită de virusul, și el universal, ca poezia eminesciană.
La figurat, toți au fost încă o dată, deodată, pe scenă, ceea ce reprezintă un avantaj, pentru că niciun eveniment, dacă s-ar fi desfășurat în condiții normale, n-ar fi reușit să adune atâția actori, regizori, scriitori, jurnaliști, artiști, la un loc, cu creațiile lor. Unii au vorbit despre importanța unei Zile a Culturii Române, alții au citat din Eminesu ( ”Cultura e puterea popoarelor” ), s-au transmis mesaje de confirmare a identității culturale, a specificului național cultural, cei mai mulți și-au exprimat gânduri curate, sensibile, potrivite unui astfel de eveniment, chiar povești cu prințese, din care una, Cultura, se află în deplinătatea înțelesului ei și la Bistrița, locuind într-un frumos Palat. Acordurile muzicale au creat leit- motivul prezent de la un capăt la altul al transmisiunii în direct: ”La zidirea soarelui se știe/ Cerul a muncit o veșnicie/ Noi, muncind întocmai, ne-am ales,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu…”
Toate mesajele au conținut idei de valoare, îmbrăcate în cuvinte potrivite, ceea ce ne face să credem că mesajul poate deveni o specie artistică și, așa cum s-a văzut dincolo de cuvinte, pentru fiecare participant în acest spectacol on-line Eminescu înseamnă un punct de plecare. După felul cum a vorbit fiecare, s-a putut deduce admirația pentru Eminescu și apartenența, cu acte depline, la marea familie a culturii române.
În poezia „Cărțile”, Eminescu se gândește la Shakespeare, cel care a scris: „lumea-ntreagă e o scenă și toți oameni-s actori”, considerându-l unul din cele trei „izvoare” ale lui. Al doilea este un înțelept, cu care dezleagă problema morții, și al treilea, pe care nu-l spune nimănui, este cel ce-i adoarme în brațe și de la care învață mult mai multe. Astfel, învățăm să ne raportăm la cei cu care vorbim aceeași limbă, înțelegem în același fel rostul vieții. La Eminescu, e vorba despre rostul cărților: cartea dragă, cartea din care învățăm și cartea, pe care, la rândul nostru, o scriem.
Serbarea Zilei Culturii de la Bistrița rămâne o frumoasă repetiție, caldă și solidară, un manuscris în definirea viitoare a culturii române prin ochii lui Eminescu, o contribuție de calitate, o mărturie a celor ce sunt, a felului cum percepe fiecare ziua de 15 Ianuarie/ Eminescu și cum își exprimă gândurile, emoțiile, pe măsura talentului pe care îl au.