SUB SEMNUL NEMURITORULUI EMINESCU

Joi, 15 ianuarie 2009, s-a desfăşurat obişnuita de acum întâlnire a Societăţii „Speranţa reînviată” ce a adunat la Mijloceni în casa Liviei Blaga acolo unde de această dată a fost o prezenţă record şi unde manifestările au fost aşezate sub semnul mereu nemuritor al marelui Eminescu.

Întâlnirea a fost deschisă de Adrian Mănarcă, cel care a subliniat semnificaţia zilei omagiale, vorbind despre personalitatea poetului, romancierului, jurnalistului, omului politic şi a celui care a adus în nemurire Năsăudul prin Veronica (Ana) Micle (Câmpeanu).

Au fost cuvinte deosebit de frumoase, completate de Ioan Mânzat, ce a întregit personalitatea poetului, ca şi Ilie Vrâncean ce a subliniat, prin citate mai ales din marii clasici ai literaturii române, personalitatea nepereche a luceafărului poeziei româneşti.

Momentul a fost minunat întregit de cântările nemuritorilor moldoveni,…şi Ion Aldea Teodorovici, ca şi de frumoasele recitări şi cântări susţinute mai ales de Leon Andreica, Adrian Mănarcă, şi, de fapt a tuturor celor prezenţi care au făcut din întâlnirea lor o sărbătoare. Au fost recitate sau au fost cântate de toţi cei prezenţi, câteva dintre cele mai cunoscute poezii eminesciene, cum ar fi „O mamă”, „Dorinţa”, „Lacul”, „Sara pe deal”, …”Gelozie” şi multe altele menite a argumenta frumuseţea şi perenitatea „Luceafărului”.

Momentul a fost întregit de lecturarea unor poezii ale Veronicăi Micle, menite a dovedi că dragostea şi poezia i-au apropiat pe cei doiPentru cele 30 de persoane, după masa a fost întregită de un consistent „revelion bârgovenesc” , dar şi de o minunată evocare de drumeţie în Australia, a amfitrioanei Livia Blaga, „drumeţie” pe care o vom prezenta pentru „învăţătură”, în câteva numere viitoare ale Gazetei de Bârgău.

A fost cu advărat o zi de aleasă sărbătoare care a demonstrat cu prisosinţă că „Speranţa reînviată” este o realitate ce persistă.

(A.M.)