Subvenţia pe suprafaţă din România va atinge nivelul celei din Franţa peste şase ani

Eurodeputatul Rareş Niculescu, prim-vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, susţine că fermierii români vor beneficia, cel mai devreme în 2017, de subvenţii similare celor pe care le primesc cei din Franţa sau Anglia. Peste şase ani, agricultorii din ţara noastră ar urma să primească circa 198 euro la hectar, sumă comparabilă cu cea acordată în celelalte state al Uniunii Europene.

„Plafonul financiar propus de Comisia Europeană pentru România va fi de 1,47 miliarde euro în 2014 şi va creşte treptat până la 1,93 miliarde euro în 2017, când va atinge valoarea maximă. Este vorba despre o sumă consistentă, care ne va permite ca în anul 2017 să ajungem la un nivel al plăţii la hectar de 197-198 de euro, sumă comparabilă cu nivelul plăţile care vor fi acordate şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene”, a declarat Niculescu, în cadrul unei conferinţe de presă. „Avem perspectiva de a atinge acest obiectiv pe care ni l-am propus iniţial de a obţine o subvenţie echitabilă, o subvenţie care să îi poată încuraja pe agricultorii noştri să facă performanţă”, a completat eurodeputatul PDL, menţionând că în anii 2014-2015, România poate interveni prin plăţi naţionale complementare.

Parlamentarul european a prezentat aspectele preliminare din propunerea pe care Comisia Europeană, prin comisarul Dacian Cioloş, o va înainta, luna viitoare, cu privire la Politica Agricolă Comună aplicabilă în viitoarea perspectivă financiară, 2014-2020. “Consider că sunt unele veşti importante pentru agricultorii români, veşti îmbucurătoare pentru România. (…) Se va acorda, ca şi până acum, o subvenţie de bază, destinată numai agricultorilor activi. Definiţia propusă de Comisie pentru agricultorii activi se referă la acei agricultori care obţin cel puţin 5% din venituri din activitatea agricolă”, a precizat Niculescu.

Potrivit acestuia, la subvenţia de bază se va adăuga o subvenţie pentru agricultorii care îndeplinesc anumite condiţii de mediu, “un supliment de 30%”. Pentru a beneficia de acest “stimulent”, agricultorii vor fi obligaţi să respecte anumite condiţii precum diversificarea culturilor (“cei care deţin o suprafaţă de teren vor fi obligaţi să cultive cel puţin trei culturi concomitent”), rezervarea unei suprafeţe de minimum 7% pentru elemente de mediu (“elemente de peisaj, de eroziune, lucru important în România în condiţiile în care se confruntă cu deşertificarea”). Şi din 2013 încolo, se vor acorda subvenţii pentru fermierii din zonele defavorizate, cel puţin 5% din portofoliul financiar anual al fiecărui stat mebru UE, lucru bun, suţine Rareş Niculescu, mai ales în zona Ardealului unde avem suprafeţe muntoase importante.

De asemenea, pentru tinerii fermieri se vor acorda subvenţii în limitaa a 2 procente din portofoliul financiar anual. “Un lucru foarte, foarte important este că 10% din acest sprijin acordat României va fi rezervat fermelor mici, acestea vor beneficia de un statut cu totul special, şi ştim că este important pentru că în zona noastră suprafeţele de teren sunt mici, şi nu putem să amestecăm marile exploataţii agricole cu mica gospodărie rurală”, a menţionat eurodeputatul PDL.

Niculescu a explicat că România va avea o mare flexibilitate în aplicarea acestei politici, în a decide proporţia sumelor acordate pe diferite tipuri de sprijin. De altfel, una dintre principalelle revendicări ale fermierilor români, “ajutorul cuplat” a fost admis la nivel european, astfel că 10% din suma totală acordată va fi distribuită acestei forme de sprijin.

Eşecul viitoarei PAC- plafonarea plăţilor pentru fermele mari

Eurodeputatul Rareş Niculescu consideră că marele eşec al viitoarei Politici Agricole Comune este plafonarea plăţilor directe pentru fermele mari. “România va pierde astfel 3,4% din valoarea totală a subvenţiei acordate. Eu cred că acest lucru îl vom putea regla în Parlament, dar este îngrijorător pentru că unele ferme mari vor pierde practic integral subvenţia. Eu mă pronunţ împotriva acestei idei, nu consider că fermele mari sunt ferme rele atâta timp cât ele produc pentru piaţă şi consum şi atâta vreme cât dau oportunitatea cetăţenilor români de a cumpăra produse locale”, a justificat prim-vicepreşedintele comisiei de specialitate din Parlamentul European.

Astfel, beneficiarii de plăți directe între 150.000 și 200.000 de euro ar urma să piardă 20%, cei care ar trebui să primească între 200.000 și 250.000 de euro vor trebui să suporte o reducere de 40%, plafonarea crescând treptat astfel încât potenţialii beneficiari de plăți directe peste 300.000 de euro nu vor mai primi nicio sumă ca plată directă de bază. În aceste condiţii, remarca Rareş Niculescu, va fi foarte greu să convingi fermierii să se asocieze.

România – singurul stat ca va primi bani în plus pentru dezvoltare rurală

Eurodeputatul Rareş Niculescu a anunţat că, în ceea ce priveşte Pilonul II - Dezvoltare Rurală, cel mai de succes program cu finanţare europeană din România (cu un grad de contractare de peste 25%), ţara noastră este singurul stat din Uniunea Europeană care va primi „bani în plus pentru viitoarea perspectivă financiară şi nu în minus”.

Niculescu şi-a exprimat optimismul cu privire la posibilitatea României de a cheltui, până în 2015, după principiul “n+2”, cele opt miliarde de euro alocate prin PNDR.