„Suntem flămânzi de România” (1)

Afirmaţia aceasta nu încetează să mă tulbure. Îi aparţine unei doamne românce din Herţa (Ucraina). Îi înţeleg of-ul, odată ce autorităţile ucrainiene ale locului ne-au interzis să donăm cărţi româneşti liceului din localitate. Furios, am luat un braţ de cărţi din geamantanul meu şi i le-am pus în braţe unei profesoare de limba română, care tocmai îşi reuşise un doctorat în literatura română.
E cazul, nu-i aşa ? să încep să desluşesc cititorului date, fapte asupra celor şapte zile pe care 50 de români le-am săvârşit într-un periplu cultural pe traseul Iaşi-Cernăuţi-Herţa- Edineţ-Cameniţa, Hotin- Soroca-Suceava (aşadar, un drum prin trei ţări, România, Ucraina, Republica Moldova), spaţii româneşti dar în care se trăieşte diferit.
ASTRA – adică Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român are în acest an vârsta de 151 de ani. Raportat la acest reper temporal, Despărţământul „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, cu cei 18 ani de la înfiinţare, este, aparent, un bebeluş. Dar super precoce, constat eu, după ce i-am cunoscut la faţa locului, apoi în deplasările timp de o săptămână pe itinerarul mai sus amintit. Doamna profesoară Areta Moşu, preşedintă a Astrei Iaşi, şi, deopotrivă, vicepreşedintă a Asociaţiei Astra (cu reşedinţa la Sibiu)e îndreptăţită să creadă şi să afirme că Despărţământul Iaşi „este acum unul dintre cele mai active şi mai importante despărţăminte ale Astrei, fapt demonstrat nu doar de gama variată de manifestări şi activităţi, ci şi de aprecierile unanime pe care le-a primit din partea a numeroase personalităţi din ţară şi din afara României”.
Nu mai departe decât recentul Simpozion Internaţional (itinerant) „Românii din afara graniţelor ţării”, ediţia a XIV-a (!), proiectul fiind cofinanţat de Consiliul Judeţean Iaşi.
Întâlnirile – precedate de o splendidă alocuţiune a Domnului academician Alexandru Zub - s-au desfăşurat pe trei secţiuni: Istorie, cultură şi civilizaţie românească, Limbă şi literatură română, Religie şi spiritualitate. La Iaşi au fost amfitrioni Academia Română, Filiala Iaşi (aula, biblioteca). Intervenţii au avut cercetători, scriitori, ziarişti din Iaşi, Cluj-Napoca,, Sibiu, Cahul, Bucureşti, Chişinău, Suceava, Vaslui. Din judeţul Bistriţa-Năsăud au conferenţiat Teodor Tanco (Monor): „Ion Creangă şi crengeştii – contribuţii la unitatea românilor”, Ioan Seni (Năsăud), pe tema „Legături istorice prin Tabăra de cultură şi civilizaţie românească „Acasă la noi”, Pavel Berengea (Năsăud): „La graniţa dintre imperii - ţinutul Năsăudului în secolele XVIII-XIX, Cornel Cotuţiu (Beclean): „La noi” şi „acasă” în ipostază bivalentă”.