Teatrul nescris din Şanţ îşi trăieşte ultimele clipe

Se discută atât de mult despre valori, tradiţii, obiceiuri, dar nu facem nimic concret să le păstrăm. Dimpotrivă, se investesc sume frumoase de bani, în aşa zise manifestări culturale, iar autenticul este marginalizat. În comuna Şanţ, trupa de teatru nescris din localitate se confruntă cu o asemenea dramă. După ce a supravieţuit deceniilor, încă din 1935, tradiţia teatrului nescris din Şanţ se pierde încetul cu încetul.

Nu mai contează că pentru actori, săteni trecuţi de 60 de ani, teatrul nescris reprezintă o parte din viaţa lor, nu mai contează premiile obţinute la diverse festivaluri de specialitate din ţară, nu mai contează ca teatrul nescris din Şanţ este unic ca formă de expresie în ţară, contează că un edil şef, alături de nişte consilieri locali, nu mai dau doi bani pe trupa de teatru.

„ Mai trebuie împrospătată trupa, mai trebuie schimbată o piesă, că lumea s-a cam plictisit să audă acelaşi lucru”, ne-a explicat Cornel Moisil, primarul comunei Şanţ.

Pentru oameni, de genul primarului din comuna Şanţ, merită precizat faptul că teatrul nescris din Şanţ a ajuns celebru în Europa, dar şi în ţară, după ce o echipă de sociologi condusă de Dimitrie Gusti a descoperit această formă de expresie populară unică. Unii cercetători au comparat fenomenul de la Şanţ cu Comedia dell’Arte . Dar, ce importanţă au aceste lucruri, când Consiliul Local din Şanţ, alocă sume de circa 500 de milioane numai pentru un ansamblul folcloric.

Nu marginalizăm nici importanţa unui ansamblul care a adus multe premii în comună, dar nici să arunci cu bani în stânga şi dreapta, ba pe deplasări, ba pe diverse manifestări, şi să uiţi de un brand al comunei: „Am alocat 500 de milioane pentru ansamblul folcloric din localitate, am cumpărat costume noi pentru tot ansamblul, 200 de milioane pentru deplasări, 150 de milioane pentru servicii muzicale, 100 de milioane pentru <>, 50 de milioane pentru festivalul berii (precizez că nu este vorba de băutură alcoolică, ci de un vechi dans popular specific comunei). Pe cei din trupa de teatru nescris i-am ajutat cu bani pentru a se deplasa la festivalul din Tulcea, sprijinindu-i cu 50 milioane. O să mai încerc să caut sponsori pentru această trupă de teatru, dar trebuie şi ei să mai renunţe la orgolii şi să-şi mai schimbe repertoriul.

Publicul din Şanţ nu mai gustă reprezentaţiile. Cât despre un festival de teatru, de unde bani, vă daţi seama de ce buget am nevoie pentru cazare, asigurare hrană ? Nu am renunţat neapărat la această idee, dar deocamdată aceasta e situaţia”, a încheiat primarul comunei Şanţ, Cornel Moisil.

Timpul trece, „vinovaţii fără vină” arată cu degetul unul spre celălat, de la primărie la instituţii de cultură, şi încetul cu încetul teatru nescris din Şanţ va deveni o dulce amintire. Şi când te gândeşti, că acum vreo şapte ani în Şanţ, se organiza un festival de teatru nescris dedicat întemeietorului, Constantin Iugan.