Tehnică și aparatură din fonduri europene pentru Serviciul Criminalistic al IPJ BN! Trebuie și pasiune, spune ofițerul psiholog Florina Bota

Începând cu luna mai a anului trecut, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud derulează proiectul pe fonduri europene ”HD Spectral”- în valoare de 262.430 de euro, ce presupune achiziționarea de tehnică și aparatură pentru Serviciul Criminalistic. Șeful IPJ BN, comisarul de poliție Mihai Lupșa, a declarat la prezentarea bilanțului activității polițiștilor, că deja au fost achiziționate patru dintre cele cinci echipamente prevăzute în bugetul estimat al proiectului. Astfel, s-a realizat achiziționarea Comparatorului Video Spectral, a Tabletei Multispectral,  precum și Camera de Fumigație cu Cianoacrilat, Camera de Fumigație cu Ninhidrină. Au avut loc sesiuni de training specializat pentru personalul Serviciului Criminalistic, serviciu care își aduce constant contribuția la identificarea bănuiților de infracțiuni, iar în perioada analizată au fost efectuate 1.674 de cercetări la faţa locului, au fost ridicate 356 de urme papilare și 3.977 din alte categorii de urme, materializate în 173 de identificări criminalistice, dintre care 70 pe urme dactiloscopice.

E o muncă în spatele căreia stau oamenii de la Criminalistică.

***

         “Tot ceea ce se vede aici a condus şi ne-a dat posibilitatea să fim acreditaţi internaţional în cele patru domenii de expertiză clasică criminalistică: traseologie, balistică, grafică şi tehnica documentelor şi dactiloscopie. Laboratorul de expertiză – aici se realizează expertizele criminalistice din cele patru domenii clasice. Practic, probele care sunt aduse din teren sunt exploatate aici. În partea dreaptă, este un dispozitiv achiziţionat în cadrul proiectului cu fonduri europene, dispozitiv care are ca scop examinarea documentelor oficiale în vederea identificării elementelor de siguranţă care ne ajută să stabilim autenticitatea documentelor puse la dispoziţie. Pentru exemplificare, un permis de conducere aflat în litigiu şi un model de comparaţie. Pe lângă dotare şi ceea ce face posibil acest aparat, lumini şi spectre de lumină cu lungimi de undă variabilă, el are în componenţa lui şi o bază de date la toate documentele cu care România are protocol. Practic, noi, înainte să examinăm un document, noi ne documentăm, identificăm elementele de siguranţă pe care le căutăm mai apoi în litigiu. Acest dispozitiv este folosit pentru tot ceea ce înseamnă expertiză şi rapoartele de constatare tehnică a documentelor.

         Aici examinăm tot ceea ce ţine de balistică şi traseologie, un stereomicroscop destul scump, dar foarte performant, de ultimă generaţie. El se află în dotarea a 16 servicii Criminalistice teritoriale. Mai avem microscopul comparator şi un soft foarte performant de prelucrare, calibrare şi îmbunătăţirea imaginilor examinate de noi. Această încăpere ne dă posibilitatea, mai ales în anumite situaţii, să examinăm tuburile sau proiectilele, după caz, în condiţii de întuneric.

         Această încăpere este destinată alimentării bazelor de date pentru tot ceea ce înseamnă semnalmente, deci fotografii. Anul trecut,  intrat în dotarea serviciului nostru un soft foarte performant de potrivire facială”, a explicat comisarul şef de poliţie Daniel Luigi Preda, şeful Serviciului Criminalistic, care a prezentat noile dotări, dar și pe cei care lucrează în aceste laboratoare.

***

Ofițerul Florina Maria Bota, psiholog de profesie, lucrează la laboratorul poligraf, cunoscut de noi drept Detectorul de minciuni. Este la IPJ BN din decembrie 2021, iar de atunci a făcut peste 150 de testări. „În anul 2023, am testat peste 155 de persoane. Am avut 180 de solicitări, au mai fost şi cei care nu s-au prezentat sau care au refuzat sau au fost inapţi pentru testarea poligraf. Acum, în 2024, am peste 15 testări efectuate”, a dezvăluit aceasta.

“Sunt subinspector de poliţie, funcţia este de ofiţer psiholog, dar nicidecum nu ai ce să cauţi pentru funcţie. Trebuie să-ţi placă extraordinar de mult, să visezi noaptea diagrame şi trebuie să fii foarte stăpân pe situaţie, pentru că aici nu te poţi juca cu libertatea omului. Partea de interpretare a diagramelor este cea mai grea. Aici, la poligraf, eu, personal,  care sunt foarte pasionată, pot să vă spun că nu vii pentru funcţii. Aici, la poligraf, dacă nu-ţi place, nu rezişti.”, spune Florina Bota.

Potrivit acesteia, sunt cazuri în care există probe, iar în altele nu. Urmele din structura cognitivă şi din planul mental, cu siguranţă, există, explică psihologul bistrițean.

“Cea mai mare curiozitate este dacă aparatul se poate fenta. Aparatul are o acurateţe de 100%, de 99,9%, dar el, aşa cum marele meu profesor, domnul Ciprian Negru, îi spune, este asemenea unei maşini. Maşina este condusă de factorul uman, de şofer. Maşina nu face singură accident, ci doar dacă şoferul nu este atent. Aşa e şi cu poligraful. El este un aparat, el înregistrează reactivitatea umană, reactivitatea persoanei, dar factorul uman ar putea să fie păcălit în cazul în care nu este atent. Mai exact, partea cea mai grea din evaluarea comportamentului simulativ din testarea poligraf este interpretarea diagramelor. Pentru că aparatul nu-ţi zice minte, nu minte, nu dă răspunsuri, aparatul înregistrează, sub forma unei diagrame care arată ca un EKG, reactivitatea umană. Or factorul uman are responsabilitatea cea mai mare de a stabili dacă omul spune adevărul sau spune o minciună în raport cu ceea ce trebuie să verificăm. Am avut cazuri în care au folosit anumite tehnici de eludare pe care nu pot să le exemplific însă, spre marea mea fericire şi satisfacţie, pentru că e o satisfacţie imensă în acest job, sau cel puţin aşa o văd eu, m-am prins că acel domn foloseşte sau intenţionează să folosească o tehnică anume de eludare, am folosit tehnicile mele pentru a-i arăta că m-am prins, ulterior s-a făcut testarea poligraf, s-a interpretat diagrama, domnului nu i s-a comunicat răspunsul dar conştiinţa, pentru că în plan mental el ştia ce are stocat acolo, nu l-a lăsat, s-a dus la casa lui şi, după câteva zeci de minute, a returnat prejudiciul. Un fel de recunoaştere. Sunt şi persoane care recunosc în cadrul testării, după testare, nu din stres, pentru că aici nimeni nu-i stresează, de aceea este nevoie de persoane cu studii în psihologie care sunt capabile să facă o analiză comportamentală, dacă persoana este stresată trebuie adusă la un nivel, la care poate fi testată, trebuie echilibrată. Dacă în schimb este demotivată sau fără miză, de asemenea, se aduce la un nivel de echilibru pentru a conştientiza anumite aspecte. Ei cred că pot să fenteze poligraful. Testarea poligraf se poate refuza, se face doar cu consimţământul persoanei”, a precizat ofițerul Florina Bota.

În cadrul laboratorului de poligraf de la Serviciul Criminalistic al IPJ B-N, se pot face testări doar la solicitarea organelor de cercetare penală.

         „Am avut o contribuţie în mai multe dosare, îmi rămân în minte cam toate pentru că îmi place foarte mult ceea ce fac, nu pot să dau detalii. Ce pot să vă spun este că testarea poligraf se concretizează printr-un raport de constatare criminalistică care reprezintă un mijloc de probă şi ajută la rezolvarea dosarelor. Sunt foarte multe situaţii în care poate a fost cel mai important mijloc de probă din acel dosar. Nu au existat alte probe. Am testat de la furt la omor, la tentativă de omor, viol, agresiune sexuală. Este un domeniu vast, un domeniu larg în care testez”, a adăugat ea.

         Până la testarea propriu zisă, se fac niște pași: programare,  documentarea cazului. “Eu trebuie să fiu foarte pregătită. Pregătirea pe care o am îmi dă ocazia şi oportunitatea să stabilesc întrebările relevante cauzei, ce se verifică şi ce trebuie rezolvat, realizez testarea propriu-zisă. Aici, în cadrul laboratorului am voie doar eu şi persoana care vine pentru a fi testată. În cazul în care este o persoană care vine din arest sau care vine din penitenciar, în antecamera mea, care are scopul şi rolul de a antifona, vor sta colegii mei care-l vor supraveghea pe acel subiect care este pe scaunul de testare. Fac interviul pre-test, pentru că testarea comportă trei faze: interviul pre-test, testarea propriu-zisă şi interviul post-test. Interviul pre-test are şi el importanţa lui pentru că acolo intervine umbra de psiholog care trebuie să fie o umbră destul de solidă pentru a face o analiză comportamentală. Ulterior testării propriu-zise, pentru care deja am obţinut diagramele, pentru că, aşa cum v-am zis, reacţiile psihofiziologice se transpun în forma unei diagrame, fac interviul post-test unde se poartă discuţii cu persoana, îi comunic rezultatul. De multe ori, după ce îi comunic rezultatul îşi dă seama că nu a putut să păcălească poligraful şi îmi zice, da, eu am făcut, recunosc. Sunt şi alte situaţii în care oamenii nu recunosc, e dreptul lor. Sunt şi situaţii în care vin şi persoane sincere aici, nu vin doar persoane nesincere. Apoi, persoana pe care am testat-o va pleca de aici, eu voi interpreta diagramele, voi concretiza testarea sub forma unui raport de consultare criminalistică şi voi da răspunsul către beneficiar”, a mai explicat Florina Bota.

Este doar o parte din munca pe care polițiștii de la Criminalistică o desfășoară, una care rămâne de multe ori în umbră, pentru că cei mai mulți nu interacționăm cu ei. Clar, fiecare polițist are o poveste care merită spusă, înțeleasă.