Ţiganul pe post de „traducător”

Zice-se că un brunet care se declara de dincolo de Dunăre, de la bulgari, a şutit o sumă mare de bani de undeva, dar a fost înhăţat de poliţia română şi acum îl luau la întrebări spre a vedea unde şi-a ascuns banii, în încercarea de a-i recupera. A fost chemat un alt ţigan, Lăcătuşu, care să cunoască limba romani şi astfel să traducă ce va auzi de la impricinat.
-Zi, măi, nu mă mai ţine naibii aici degeaba, unde-ai ascuns banii?
-Nu am ascuns nimic. Nu eu...
- Tradu ce-a zis! se răsti poliţistul către Lăcătuşu.
-Spune că n-a ascuns nimic şi nu ştie!
-Băi! Stau aici cu tine de două ceasuri. M-am săturat!! Pricepi?
Şi zicând acestea, poliţistul scoate pistolul, îl armează gata de tragere şi-l îndreaptă spre cel de pe scaun. Acesta se îngălbeneşte de spaimă şi mărturiseşte:
-Te rog, domnu! Am trei copii! Spun... I-am ascuns după cotitura drumului unde m-aţi arestat, sub o piatră mare în buruieni.
-Tradu, măi Lăcătuşule, ce boscorodeşte ăsta?
-Păi...(stă curva de Lăcătuşu zăbovind), aşa a spus, că îl puteţi împuşca, fiindcă el nu se teme de moarte...