Un dascăl rebrişorean evocă patronii spirituali ai şcolii

La sfârşitul lunii septembrie, când abia s-au aşternut culorile toamnei, a fost adus acasă la Rebrişoara, spiritul lui Iacob şi Ioachim Mureşanu.Sub egida unui remarcabil simpozion naţional intitulat,, Personalităţi din Ardealul secolului al XIX-lea în domeniul învăţământului, jurnalisticii, teologiei, ştiinţelor juridice şi muzicii care au activat pentru conservarea, îmbogăţirea şi promovarea specificului românesc’’, profesorul şi scriitorul de largă respiraţie intelectuală, Leon Muti, a pus între paginile cărţii sale, emblema celor doi înaintaşi ai culturii româneşti..
Lucrarea este intitulată,, Iacob şi Ioachim Mureşanu, patronii spirituali ai Şcolii din Rebrişoara’’, apărută în Editura,, Eikon’’, Cluj-Napoca, 2012 şi se înscrie în seria impresionantelor studii istoriografice ce completează informaţiile despre marea şi prestigioasa familie a Mureşenilor. Ea se doreşte un omagiu adus celor doi corifei ai culturii noastre, originari din această localitate, de la naşterea cărora se împlinesc 200 şi respectiv 180 de ani. Cuvântul introductiv este semnat de prof. dr. Adrian Onofreiu de la Arhivele Statului Bistriţa- Năsăud.
Scrisă cu sufletul, dar şi cu raţiunea unei nobile utilităţi, cartea aduce în faţa cititorului trecutul în care se oglindeşte prezentul şi dă aripi unei călătorii spre viitor. Aici pe ,, pământul de unică folosinţă’’, cum atât de frumos se exprima poetul Nicolae Bosbiciu, cu prilejul lansării omagiale, s-au născut doi oameni care au intrat în panteonul culturii şi ştiinţei.
Iacob Mureşanu este strălucitul dascăl şi director al Liceului românesc ortodox din Braşov şi redactorul celei mai prestigioase reviste a veacului al XIX-lea, cunoscută sub numele de,, Gazeta Transilvaniei’’ cu suplimentul său literar,, Foaie pentru minte, inimă şi literatură’, precum şi membru de onoare al Academiei Române. Întreaga sa activitate şi –a pus-o în slujba apărării limbii, culturii şi instituţiilor româneşti din,, înstrăinatul Ardeal’’.
Ioachim Mureşan s-a afirmat ca un jurist de excepţie al Districtului năsăudean, un apărător aprig şi demn pentru drepturile locuitorilor de pe Valea Someşului Mare, reprezentându-i în forurile juridice ale vremii : secretar al Dietei de la Sibiu şi secretar al Fondurilor grănicereşti năsăudene .
În semn de aleasă preţuire şi respect pentru faptele şi idealurile de care au fost animaţi în întreaga lor activitate, începând din anul 1997, Şcoala din Rebrişoara poartă cu cinste şi mândrie numele iluştrilor patroni, Iacob şi Ioachim Mureşanu.
Profesorul Leon Muti reuşeşte să-şi pună în valoare puterea sa creatoare, folosind un limbaj adecvat stilului ştiinţific, picurând adesea reflexii interioare care dau culoare şi farmec scrisului său. Este un meşter strălucit în mânuirea verbului plin de greutate, dar şi a frazei care se lasă uşor citită. Are simţul sintezei şi se bazează pe argument pe care îl aşează cu rigurozitate la fiecare sursă de inspiraţie.
Cartea este plină de informaţii, fiind structurată în 3 capitole mari şi mai multe subcapitole cu rezonanţă monografică. În prima parte, autorul reconstituie personalitatea celor doi membri ai familiei Mureşenilor, iar partea a doua este o poartă de intrare în istoria şcolilor rebrişorene, de la începuturi şi până în prezent, evidenţiind importanţa acestei instituţii : ,, Fără şcoală să nu aştepte nimeni, nici părinţi buni, nici fii buni şi prin urmare, nici stat bine organizat şi bine cârmuit de păstori’’ (I.H.Rădulescu )
Motivul întocmirii lucrării nu este numai cel al dorinţei de evocare a unor asemenea personalităţi, ci şi unul afectiv, de natură emoţională, afirmând că soţia sa, Maria, face parte din familia Mureşenilor. Demersul său este ilustrat de o bogăţie de imagini, de numeroase tabele şi hărţi şi de-o bibliografie care îi atribuie calitatea unei lucrări de înaltă ţinută ştiinţifică.La final se află rezumatul cărţii prezentat în limba engleză şi franceză de către profesorii Anamaria Muthi şi Andrei Cîrcu , precum şi arborele genealogic al familiei Mureşenilor.
Leon Muti se dovedeşte un adevărat cercetător al izvoarelor de arhivă pe care le pune cu pricepere şi răbdare în tiparele adevărului istoric. Stilul său accesibil şi vigoarea artistică deosebită, dau cărţii scriitorului rebrişorean valoare de document. Pentru talentul şi efortul depus în realizarea acestei scrieri, omul de la catedră, Leon Muti merită sincere şi călduroase felicitări.