Un dor iubitor, Călător în timp, al Rodicăi Fercana

O doamnă iubitoare şi îndrăgostită de versuri, de o sensibilitate debordantă, cu o putere de creaţie şi sinteză deosebite, aplecată spre latura trăirilor interioare şi a momentelor sublime din viaţă – iubirea, sub diversele ei forme, o iscoditoare a timpului petrecut şi trecut - Rodica Fercana ne-a surprins în mod plăcut cu un elegant şi reprezentativ volum de versuri intitulat „Călător în timp” – „Voyageur du temps”, apariţie bilingvă, în română şi franceză, carte apărută la cunoscuta editură „Karuna” din Cluj-Napoca, în 2016.
Volumul apărut într-o ţinută grafică deosebită are 138 de pagini, cuprinde 61 de poeme în limba română şi traduse în limba franceză, având consilier editorial pe dr. Mariana Irimia, tehnoredactare – prof. Rodica Fercana, două coperţi semnificative realizate de dr. Mariana Irimia, iar traducerea în franceză a fost realizată de Jeanette Preudhomme Valais.
Telceanca Rodica Fercana, membră ASTRA Năsăud şi a Ligii Scriitorilor – filiala Năsăud, ne propune un feed-back al iubirii printre astre, navigând prin iubirea ca nostalgie, cât şi prin ipostaze din cele mai diverse domenii, fiindu-i dor de zilele cu soare şi de orice floare.
Autoare a cinci volume de poezii şi de proză scurtă, poeta are premiate trei volume la concursurile internaţionale de literatură din Scoţia, Japonia şi Norvegia, iar Bistriţa reprezintă creuzetul în care mereu a plămădit ceva – speranţele şi preocupările pentru instruirea adolescenţilor etc.
Scriitoarea Rodica Fercana îşi deschide volumul cu poemul care a dat titlul cărţii – „Călător în timp”, exprimându-şi crezul poetic printr-un motto semnificativ – „Mi-am călătorit dorul prin timpul iubirii...”, iar versurile confirmă „Sunt călător în timp/ Şi-mi caut drumul printre astre/ Navigând în zările albastre./ În jurul meu, puzderie de stele;/ Nu ştiu pe care să-mi aşez/ În spaţiul acesta vast cât vezi”, sau în „Iubirea ca nostalgie – Minipoem” care sugerează imagini şi stări deosebite – „Mi-am îmbrăcat gândul/ Cu salcâm înfloritor/ Şi mi-am învelit sufletul/ Cu ţesături de dor”.
Prof. Rodica Fercana foloseşte, cu meticulozitate, epitete, comparaţii, care fac ca versul să curgă, să transmită sentimente şi stări diverse, inclusiv de mare patriotism şi românism – „Eu şi glia străbună”, Limba noastră ce română etc.
Marii titani ai literaturii române – Eminescu, Coşbuc, Rebreanu – sunt evocaţi în versuri de o frumuseţe aparte şi mobilizatoare, iar nostalgia copilăriri este evocată cu salcâmii înfloriţi, un capitol de versuri fiind dedicat eroilor României în poemele Cruci de eroi, Apuseni – străbun pământ, Puncte cardinale, Truditorii, Suprema jertfă, unde aduce un omagiu marelui general Grigore Bălan –„Grigore Bălan, general de frunte,/ Dat-ai României jertfa ta supremă,/ Comandant secund al Diviziei 1 Munte/ Înveşmântat în Tricolor şi Stemă”.
Poeta Rodica Fercana ne provoacă, cu o multitudine de argumente, să lecturăm volumul, să-l disecăm şi să-i simţim mesajul, bucurându-ne inima şi sufletul, fapt pentru care o felicităm pe autoare.