Un referendum pentru Bistrita Sud – concluzii

Concluziile asupra rezultatelelor referendumului din 29 Septembrie pot fi trase analizand rezultatele extreme.

Daca nu ne referim la extreme observam ca votul bistritenilor a fost unul preponderent politic. Din punct de vedere al participarii se observa ca procentul se suprapune aproape perfect peste nivelul de incredere al partidelor in conformitate cu datele ultimelor sondaje de opinie. Apoi, rezultatele inregistrate in 40 de sectii de votare sunt aproape de raportul 65/35 nivel la care se situeaza in prezent optiunile pentru putere si opozitie. Este deci indreptatita presupunerea ca, in majoritate, cei care s-au prezentat la referendum sunt persoane active din punct de vedere politic si ca au votat corespunzator optiunii politice generale, acordand incredere liderilor politici locali fara sa aibe neaparat o optiune personala sau un interes particular in privinta traseului variantei ocolitoare.

O a doua observatie ar fi aceea ca, asezand rezultatele referendumului pe harta Bistritei, exista un gradient clar de la optiunea NU care domina centrul orasului cu dealul Codrisor in mijloc, inspre DA al carui procent creste spre periferii. Procentele maxime pentru NU s-au inregistrat in cele doua sectii la care au votat cetatenii care locuiesc peste raul Bistrita. Urmeaza apoi cele patru sectii la care au votat cetatenii din zona centrala a orasului, in contact practic cu dealul Codrisor. Cele sase sectii de votare in care optiunea pentru DA a inregistrat cele mai mari procente sunt cartierele: Unirea, Viisoara (cu cate doua sectii de votare) si Ghinda, pe primele cinci locuri; dupa care urmeaza zona situata in jurul Drumului Cetatii (actualul drum de centura). In sectiile de votare in care s-au inregistrat cele mai mari procente intr-un sens sau in celalalt, (exceptie Ghinda), s-au inregistrat si cele mai ridicate procentaje privind participarea la vot. Este clar ca, in sectiile de votare unde s-au inregistrat rezultatele extreme, a existat un interes specific din partea cetatenilor.

Referindu-ne la aceste sectii de votare, este evident, credem noi, ca acolo unde s-a votat majoritar DA, cetatenii au avut in vedere prima parte a intrebarii “sunteti de acord cu constructia in municipiul Bistrita, din fonduri europene, a variantei ocolitoare Bistrita Sud”. Problema pe care cetatenii doreau sa o rezolve fiind, cu certitudine, aceea de a scapa de traficul de tranzit care ii afecteaza in mod direct.

Cetatenii care au votat NU, este de asemenea evident ca s-au raportat la partea a doua a intrebarii, respingand traseul propus „DN 17 - Parc Industrial Bistrita Sud - Dealul Cighir - Dealul Codrisor - Complex Wonderland - DN 17.”

O prima concluzie care se impune este aceea ca cele doua optiuni nu pot fi comparate. Atat pentru cetatenii din Unirea si Viisoara cat si pentru cei de pe traseul actualei centuri fiindu-le absolut indiferent pe unde va trece o viitoare centura ocolitoare atata timp cat va muta traficul auto de sub ferestrele lor. Este la fel de absurd sa pretindem ca plantarea picioarelor viaductelor in gradinile oamenilor care locuiesc in zona strazii Ghinzii ar fi dorinta cetatenilor de pe strada Viilor dupa cum este absurd sa ne imaginam ca cei care au votat NU se opun ideii de a avea o varianta ocolitoare, noua, construita din fonduri europene.

O a doua concluzie pe care dorim sa o tragem este aceea ca optiunile extreme pentru DA si NU, nu pot fi opuse. Nu este nici normal nici democratic sa opunem opiniei cetateanului de pe Ion Vidu (sa zicem) care nu vrea ca sa-i treaca o viitoare centura prin fundul gradinii, parerea cetateanului dintr-unul din cartierele Bistritei sau din zona actualei centuri. La fel de anormal ar fi ca sa decida locuitorii din centrul Bistritei cum sa fie utilizata pasunea de la Slatinita sau Viisoara sau, unde sa fie amplasate locuintele de necesitate fara sa tina cont de parerea cetatenilor din zonele respective. Nu este nici o solutie democratica pentru ca, impingand lucrurile la extrem, la o adica, bistritenii nemultumiti de traseul propus ar putea sa solicite organizarea unui referendum pentru iesirea din indiviziunea administrativa.

O a treia concluzie este aceea ca, daca s-a urmarit ca prin referendum sa se verifice in ce masura exista sustinere din partea populatiei asupra traseului propus pentru varianta ocolitoare, atunci singura concluzie care se poate trage este ca NU exista acest suport. In toata zona centrala afectata optiunea majoritara a fost de respingere a traseului propus in pofida “bonusului” promis de milioane de euro europeni. Reiese clar, analizand rezultatele referendumului, ca respingerea traseului variantei ocolitoare in zona Dealul Codrisor nu se datoreaza agitatiei create in jurul subiectului de niste grupuri minoritare izolate ci este expresia majoritara a opiniei bistritenilor direct interesati.

Suntem in momentul de fata in situatia in care avem un referendum. Ce facem cu el? Nimeni nu contesta necesitatea unei variante ocolitoare. Referendumul nu era necesar pentru impunerea unei anumite solutii tehnice. In masura in care s-a dorit cu adevarat sa se afle optiunea cetatenilor, singura consultare care se impunea era cea in privinta traseului variantei ocolitoare si singurul segment relevant era acela al cetatenilor care locuiesc in proximitatea traseului propus. Valoarea referendumului, unica, in opinia noastra, este aceea ca a clarificat la modul transant care este pozitia majoritara a cetatenilor care locuiesc in zona de sud a municipiului, in proximitatea dealului si padurii Codrisor, fata de traseul variantei ocolitoare.

Intr-o perioada a tuturor optiunilor si posibilitatilor tehnice nu credem in varianta solutiei unice dupa cum nu credem ca o solutie buna trebuie impusa cu forta. Avand in vedere rezultatele referendumului local credem ca se impune redeschiderea dialogului in vederea gasirii unei solutii acceptabile pentru toti cetatenii Bistritei chiar daca, pentru asta, va fi nevoie de alocarea unor resurse suplimentare pentru o noua analiza tehnica si economica.

Partidul Ecologist Roman Filiala Bistriţa - Nasaud
Președinte
Alexandru Marian TONIUC