Un referendum pentru Bistriţa Sud – rezultate parţiale
A trecut iata o saptamana de la comunicarea rezultatelor primului referendum local. Cum era de asteptat, imediat dupa anuntarea rezultatelor, principalele forte politice angrenate in inedita competitie electorala si-au precizat pozitiile. Atat suporterii raspunsului DA cat si avocatii lui NU si-au proclamat victoria. Vorbim desigur despre plebiscitarea traseului propus de catre municipalitate pentru varianta ocolitoare a municipiului care, chipurile, va fi construita de Barosso si ai sai pana la alegerile generale din 2016. Cea de-a doua intrebare n-a fost o miza reala pentru nimeni.
Pentru cetatenii Bistritei insa nu s-a risipit ceata si confuzia. Ce se va intampla de acum inainte? Se va face centura sau nu? Sunt intrebari care inca se adreseaza in spatiul public, interesandu-i in mod special pe cei care au participat la referendum dar nu numai.
Rezultatele finale oficiale sunt cunoscute:
- prezenta la vot 10.554 - 13, 86% dintre cei 75.838 alegatori din municipiul Bistrita
- 6.124 voturi - 58,02% din voturile valabil exprimate DA varianta ocolitoare B-ţa-Sud
- 4.281 voturi – 40,46% NU variantei ocolitoare Bistriţa Sud;
Dincolo de cifrele oficiale globale si de pozitiile de politice exprimate, nimeni nu a fost preocupat sa faca o analiza mai profunda a rezultatelor referendumului. Inainte de a ne lansa in alte consideratii si ipoteze pe marginea acestei consultari a publicului bistritean, credem ca e nevoie de o prezentare detaliata a rezultatelor si de o segmentare a acestora pentru a fi mai bine intelese.
Vom incepe prin a prezenta rezultatele inregistrate la extreme incepand cu sectiile de votare in care majoritatea a spus NU variantei ocolitoare Bistriţa Sud, mergand pana la sectiile unde s-a inregistrat situatia de echilibru intre DA si NU, dupa care vom prezenta in numar egal sectiile care au inregistrat procentele cele mai mari pentru optiunea DA.
Asa cum se poate observa din tabelul anexat procentul maxim al cetatenilor care au spus NU centurii s-a inregistrat la sectiile de votare 4 si 44 adica exact in sectiunea sensibila a dealului Codrisor. Podenii si hrubenii, in procent foarte mare, 79% si respectiv 70% au spus NU variantei propuse. Procentul maxim pentru DA, la nivelul a peste 80% din optiuni, s-a inregistrat, dupa cum era usor de anticipat, in Unirea si in Viisoara.
Nivelul participarii a fost deasemenea foarte diferit inregistrandu-se procente intre 27% in zonele “fierbinti” si 5,6% in Sarata. In zona mediana, in celelalte 43 de sectii de votare, participarea a fost in jurul procentului de 11% iar media rezultatelor inregistrate s-a situat in jurul lui procentului de 65% pentru DA si de 35% pentru NU.
La o prima observatie se mai poate constata ca pe langa sectiile deja mentionate 4 si 44, in toata zona centrala a orasului, in patrulaterul delimitat de raul Bistrita, strada Avram Iancu, bulevardul Republicii si strada Alexandru Odobescu, bistritenii au spus in majoritatea lor – NU - variantei ocolitoare propuse.
Chiar daca am contestat metoda – organizarea referendumului – cred ca rezultatele acestei cercetari, (destul de costisitoare pentru bugetul local), cu privire la opinia bistritenilor privind traseul propus pentru varianta ocolitoare merita o analiza si o atentie mai mare din partea tuturor: actori politici, participanti la vot, factori de decizie, cetateni ai Bistritei.
Situatia la care s-a ajuns in urma exprimarii votului bistritenilor este una fara precedent fata de toate alegerile/referendumurile din ultimii 20 de ani. In toate scrutinele anterioare rezultatele finale obtinute la nivel de municipiu erau aproximate destul de bine la nivelul fiecarei sectii de votare. Mai precis, nu s-a mai intamplat pana acum ca, la unele sectii de votare sa existe un castigator detasat, in timp ce la altele, rezultatul sa fie taman pe dos. Este prima data cand avem o asemenea distributie a optiunilor.
Consultand rezultatele pe care le-am evidentiat in tabelul alaturat insotite de delimitarea sectiilor de votare si harta municipiului, cred ca o explicatie cu privire la distributia rezultatelor la referendum este la indemana tuturor celor interesati. Asupra modului in care ar trebui sa ne raportam in continuare la aceste rezultate va propunem sa reflectam impreuna.
Comentarii
In mod firesc si normal, toti cetatenii "afectati" in mod direct... au spus NU. Oricine ar fi facut asta. Problema este ca interesul general, trebuie sa primeze celui particular si restrans si dintre cei care au votat, majoritari sunt cei cu DA.
Fiti siguri ca multi altii ar fi votat cu DA, numai ca nu s-au dus la vot, fie din comoditate fie din prostie ori slaba pregatire "sociala"...
Ar trebui modificate atat Legea electoprala , cat si ce a Referendumului, in sensul ca cine nu s-a prezentat la vot, sa aiba interpretarea legala DE ABTINERE si atunci totul ar fi ok.
Consider faptul ca problema cu "50%+1" este o prostie ordinara, raportat la constiinta si pregatirea socio-politica a "contaranilor " nostri ! Si ABTINEREA este o forma de exprimare a votului. Toata lumea are dreptul sa voteze si n-are decat sa mearga la vot, iar daca nu vor sa voteze in ambitie ori din prostie ,ori slaba poregatire "scolara"... inseamna ca pentru aceasta categorie de public, activitatea sociala si politica sau administrativa a statului, este indiferenta si nu inseamna ca statul sa faca niste chletuieli "inutile" cu repetarea actiunii de vot, din banii publici, din aceasta "cauza" !
Cea mai corecta forma de vot, este sa se aprecieze aceste voturi, raportat la numarul celor care si-au exprimat in mod constient aceasta optiune si au mers la vot, o singura data ! (Oricum, la Referendumuri, totul ... este doar " consultativ").
Asa dupa cum multi dintre oamenii inteligenti au anticipat, referendum-ul pe tema centurii ocolitoare 2Sud, s-a dovedit o prostie. Si cum prostia se plateste, de data aceasta pretul de 180.000 RON a fost cam scump. Participarea extrem de redusa la vot nu arata neaparat dezinteresul cetatenilor pentru subiectul respectiv, ci mai curand formularea idioata a intrebarii. Interpretarea absenteismului ar putea fi facuta in sensul ca cetatenii care nu au votat doresc centura ocolitoare dar nu pe traseul 2Sud. Exprimarea procentuala a rezultatelor referendumului nu are nici macar valoarea unui sondaj de opinie unde alegerea esantionului respecta anumite criterii. De aceea, mai sugestiva este analiza rezultatelor in valori absolute. Dintre cei extrem de putini care s-au prezentat la vot, o mare parte au votat impotriva variantei 2Sud. Diferenta dintre cei 6124 care au votat DA si cei 4281 care au votat NU este de numai 1843. Este mai putin decat numarul de semnaturi adunate de Asociatia Bistrita Civica (ABC) pe petitia “Salvam Padurea Codrisor”. Despre ce vorbim? Unde este “VOX DEI”. Intr-o veche zicala se spune :”inteleptul invata din greselile altora, desteptul invata din greselile proprii, iar prostul nu invata niciodata.” Mica probabilitatea ca primarul sa fi invatat ceva din lectia acestui referendum, care mai degraba pune sub semnul intrebarii credibilitatea de care se bucura in prezent.
Orice primar intreg la minte se lupta sa scoata traficul de tranzit din localitatea pe care o pastoreste (vezi centura ocolitoare a Clujului, a Sibiului sau chiar a Gherlei). Ce poti sa spui despre un primar care vrea cu orice pret sa introduca traficul greu si de tranzit prin oras? Daca nu e tampit, atunci sigur are un interes personal. Iar cand este orbit de interese personale e in stare de orice tampenie. Fiindca nu poate fi numita altfel decat tampenie alegerea unui traseu care presupune defrisarea padurii de pe un versant care se confrunta cu probleme de alunecari de teren.
Primul lucru pentru construirea unui drum este evitarea zonelor predispuse alunecarilor de teren, cunoscut fiind faptul ca vibratiile produse de zgomot si de trepidatiile traficului favorizeaza fenomenul de alunecare. Orice manual de Imbunatatiri Funciare precizeaza ca defrisarea padurii favorizeaza alunecarile de teren si recomanda impadurirea ca masura de prevenire a fenomenelor de alunecare. Ori in cazul dealului Codrisor, cunoscut fiind faptul ca locul este instabil supus fenomenului de alunecari de teren tocmai padurea este cea care tine sub control cel mai bine manifestarea fenomenului de alunecare. Astfel Padurea Codrisor si raul Bistrita au fost martori a istoriei aproape milenare a Bistritei. Se vorbeste de lucrari de consolidare impotriva alunecarilor de teren. In general se recomanda ca astfel de lucrari sa fie asociate cu impaduriri si nu cu drumuri. S-au vazut situatii cand ziduri de sprijin din beton nu au facut fata fenomenului. Se vorbeste apoi de cca 69 milioane de euro pentru lucrari de consolidare a dealului Codrisor. Fals, deoarece nu-i vorba de consolidarea dealului in intregime ci de consolidarea structurii portante a drumului. Si apoi cu acei bani s-ar putea construi in plus cca 10 km de sosea la standardele de cost prevazute pentru zona de munte. Aceasta ar permite alegerea unui alt traseu de drum de centura care sa ocoleasca cu adevarat orasul. Traseul 2Sud, fara functia de centura ocolitoare (care oricum nu ocoleste nimic) poate fi realizat foarte simplu sub forma unei artere urbane pe la poalele padurii Codrisor, facand astfel legatura dintre Podul Budacului si Podul Jelnii. Astfel, nu-i nevoie de sacrificarea padurii ca sa ajungi din Unirea la Viisoara pe malul stang al Bistritei.
Avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord si vest (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului, in cea mai linistita zona la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC. De aceea in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, aceasta avand avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17C inainte ca acesta sa ajunga in oras. Ar fi bine sa mai fie luata in considerare si o alta Varianta ocolitoare pentru trafic greu prin nord care ar urma sa porneasca din DJ 151 deviata spre Valea Boilor, pe dupa ROMBAT, urmand pe dupa firma Leoni apoi pe dupa Cartierul Subcetate, pe la Statiunea pomicola facand jonctiunea cu DN 17C de unde descarca traficul de tranzit dupa care se indreapta catre iesirea din Unirea spre Livezile. O prelungire de cca 5 km pe Valea Magherusului ar putea prelua si traficul de pe DN15A, undeva intre Crainimat si Sieu Magherus.
În 28 ianuarie 2010, în timpul primului mandat al lui CRETU, consilierii au votat în unanimitate pentru transformarea Dealului Codrișor în zonă de agrement și au adoptat un PUZ în acest sens. Astfel, zona urma să fie transformată radical și pusă în valoare.
S-a prevăzut amenajarea unor alei pietonale, a unui parc, pistă de biciclete, cișmele, zonă de promenadă, iar în cel mai înalt punct al dealului s-a prevăzut amenajarea unui restaurant, cu vedere spre oraș. Mai exact, Conform Planului Urbanistic Zonal, Padurea Codrisor ar urma sa intre intr-un proces amplu, prin care aceasta zona sa fie amenajata pentru o serie de activitati sportive dar si de agrement, dupa cum urmeaza:
1. realizarea unor trasee amenajate pentru folosinta pietonilor si a biciclistilor. Aceste trasee vor fi realizate din pamant stabilizat si pietris si vor avea pe parcursul lor platforme de odihna de unde va putea fi admirat orasul. Traseele vor fi iluminate pe parcursul noptii si mobilate cu banci, panouri de informare-directionare si cosuri de gunoi.
2. realizarea unui traseu competitional pentru probe ciclistice de « downhill » care va fi marcat special pentru evenimente sportive. Acest traseu se va amenaja in asa fel incat sa nu intersecteze circulatiile pietonale si ciclistice pentru amatori, urmand a fi utilizat numai cu ocazia organizarii de competitii.
3. realizarea a patru partii pentru saniute, una de dimensiuni mai mari, dotata cu instalatie de nocturna si trei mai mici. Partiile sunt amplasate pe versantul cu orientare nordica pentru a beneficia cat mai mult timp de zapada.
4. realizarea pe zona de coama a cinci terase-belvedere in consola, pentru admirarea
panoramei orasului si a unui turn-belvedere care sa permita o panorama larga-inclusiv in lungul vaii raului Bistrita, neobturata de vegetatie.
5. amenajarea unor platforme pentru picnic si a unor zone pentru joaca in zona terenurilor de administrare silivica pe platoul de sub coama dealului
6. amplasarea a doua panouri pentru escalada pe versantul cu orientare sud a dealului
7. amplasarea unei dotari publice-restaurant/belvedere intr-o zona apropiata varfului dealului
8. realizarea unei parcari amenajate peisager, in trepte, la extremitatea sudica a parcelei
forestiere, care sa serveasca vizitatorilor. Aceasta zona va putea gazdui maxim o suta de autoturisme si va fi realizata din pamant stabilizat si pietris. in zona parcarii va fi amplasata o constructie care va gazdui grupuri sanitare si cismele de apa, necesare activitatilor de agrement.
9. realizarea unui drum forestier care sa bordeze limita sudica a parcelei forestiere si care sa impiedice proprietarii vecini sa acapareze zone din padure prin mutarea gardurilor in adancime.
10.realizarea de plantatii care sa marcheze si sa intareasca identitatea traseelor pietonale propuse.
Urma apoi amenajarea malurilor râului Bistrița, realizarea de alei pietonale care completa zona de relaxare a Bistriței (Vezi pe internet proiectul : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill).
Pana aici toate bune si frumoase. Numai ca in septembrie 2010, la câteva luni după aprobarea PUZ-ului, Crețu s-a sucit și de-atunci face lobby pentru realizarea unui drum cu două benzi prin mijlocul pădurii.
Crețu, a facut o mica excrocherie astfel ca Pădurea Codrișor rămâne în extravilan. Era condiția obligatorie pentru realizarea centurii. Si toate astea dintr-un interes personal meschin dupa cum singur a recunoscut: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea primarului, prioritatea nu este rezolvarea traficului de tranzit prin soseaua de centura ci modul in care aceasta poate sa contribuie la cresterea valorii terenului pe care il detine. Restul nu conteaza. Pentru asta e in stare de orice, chiar sa incalce legea:
(extras din OG 43/1997 republicată)
Art.37. „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic.”
Art. 47. „Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.”
Consilierii nu trebuie sa uite ca exista viata si dupa Cretu. Ar trebui sa-si ia rolul in serios si sa determine includerea P.U.Z. ‘Dealul Codrisor’ in Planul Urbanistic General al Bistritei. Cu toate ca primarul s-a opus includerii in intravilan, dealul cu padurea Codrisor face parte din zona intravilana a orasului Bistrita, la fel cum dealul Cetatuia face parte din zona intravilana a Clujului. Atata vreme cat exista strazi precum Pe Tabara, Amurgului, Crangului sau Lempes care inconjoara dealul Codrisor este numai o incapatanare a unui singur om sa nu includa “de facto” zona in intravilan.
Pentru centura ocolitoare a Bistritei au fost analizate doar 3 variante de traseu pentru centura Bistritei si anume:
1 .Varianta 1 Nord care urmăreşte, în prima parte, traseul actualului drum de centură (strada Drumul Cetăţii), se înscrie apoi pe la poalele Dealului Bisericii şi revine în DN 17 înainte de intrarea în localitatea Livezile, după intersecţia la nivel cu calea ferată Bistriţa-Prundu Bârgăului;
2. Varianta 2 Sud care se desprinde din DN 17 în apropierea intersecţiei cu DN 15 A, ocoleşte localitatea Viişoara, se înscrie pe coasta dealurilor care mărginesc valea Bistriţei, traversează DJ 173 C şi apoi merge pe poalele Dealului Codrişor, urmăreşte malul Bistriţei până după traversarea pârâului Ghinda, străbate lunca Bistriţei şi revine în DN 17, înainte de intrarea în Livezile.
3. Varianta 3 Sud care se desprinde din DN 17 în zona intersecţiei cu DN 15A, se înscrie pe valea râului Şieu şi apoi pe cea a râului Budacu, trece pe lângă localităţile Budacu de Jos şi Jelna, traversează un sector cu relief dificil, alcătuit dintr-o succesiune de dealuri cu versanţi abrupţi (Babeica, Aluneasa, Găzar, Corbului, Chicera), coboară în valea Bistriţei şi debuşează în DN 17, după localitatea Livezile.
Dintre acestea, doar varinta 3 Sud ocoleste cu adevarat orasul, celelalte 2 traverseaza longitudinal orasul, poluandu-l de la un capat la altul. Si totusi, fara prea multa judecata s-a optat pentru varianta 2Sud convenabila primarului Cretu.
Varianta 2Sud este chiar mai proasta decat 1Nord, deoarece aceasta pe langa multe alte inconveniente, nici macar nu preia in totalitate tot traficul de tranzit, lasand inafara tranzitul de pe DN17C. De aceea, avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord si vest (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului, in cea mai linistita zona la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC. In mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, aceasta avand avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17C inainte ca acesta sa ajunga in oras. Apoi trebuie tinut cont de faptul ca pentru sudul orasului “piesa de rezistenta” ramane raul Bistrita. Prin urmare ar putea fi luat in considerare un proiect complex de regularizare a cursului raului Bistrita de la intrarea in Unirea si pana la iesirea din Sarata. Acest proiect ar trebui sa aiba drept prioritate un lac penrtu decantarea apei in amonte de Unirea, astfel incat orasul sa fie strabatut din nou de o apa limpede. De asemenea, amenajarea malurilor raului ar putea include o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al apei.
Asadar, cu mai multa gandire si mai putina inversunare, din partea primarului, orasul Bistrita poate avea atat centura ocolitoare prin nord cat si o artera de circulatie de tip splai la sud, pe malul stang al raului, care sa faca legatura intre Unirea la Viisoara, ambele obiective (atat centura cat si splaiul) putand fi realizate cu fonduri europene din programe operative sectoriale (POS) diferite. In acest sens exista un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de amenajare a malurilor râului Bistrita pe la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale malurilor râului, fiecare cu particularitatile sale. Functia de baza pentru calea rutiera splai trebuie sa ramana legatura intre principalele locuri de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC. In acelasi timp, odata cu amenajarea malurilor râului, chiar si pe malul drept al apei ar putea sa rezulte o artera de circulatie continua de tip splai care sa includa cel putin o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara.
Adaugă comentariu nou