Un rodnean s-a apucat de „curăţat” cătina de la iazul de decantare din Anieş
După închiderea minei de la Rodna, multe probleme au rămas la voia sorţii şi la mâna hoţilor, fie că vorbim de patrimoniu, infrastructură. Nici situaţia terenurilor nu este mai clară, iar unul dintre cazuri face referire la iazul de decantare a reziduurilor miniere, provenite de la flotaţia fostei exploatări.
Un grup de cetăţeni din Anieş a sesizat „dezastrul ecologic ce ar putea proveni în urma defrişărilor masive ale vegetaţiei de pe 70-80% din suprafaţa iazului”. Oamenii au reclamat situaţia atât la Primăria Rodna, la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu etc. „Este de neînţeles cum unii indivizi iresponsabili şi-au permis să ocupe aceste suprafeţe – devenite proprietate de stat – să le defrişeze, să ardă cantităţi enorme de cătină şi alte specii care au fost plantate cu costuri însemnate, pentru a proteja mediul înconjurător, fără ca primarii celor două localităţi să se sesizeze şi să oprească la timp acest dezastru care o lungă perioadă de timp va afecta culturile agricole şi starea de sănătate şi de confort a întregii populaţii din zonă”, scriu reprezentanţii comunităţii din Anieş.
Iazul de decantare a deşeurilor miniere, în proprietatea cui?
Pe vremea „răposatului”, printr-un decret prezidenţial, oamenii din zonă au fost expropriaţi în vederea amenajării iazului de decantare, primind şi despăgubiri băneşti. Numai că, „sistemul comunist” a crezut că este veşnic şi nimeni nu s-a gândit să opereze în „cărţile funciare”. Mina Rodna a folosit terenul, l-a ecologizat, iar acum s-a ales praful …de steril. Adică, vechii proprietari, în baza cărţilor funciare şi-au vândut terenurile de la iaz. Acum pe acolo este şi un proprietar - Lazăr Ureche – cel care s-a apucat de „curăţat” terenul.
„Acolo toată problema porneşte de la o incertitudine asupra proprietarului suprafeţei. Pe acea suprafaţă, a fost sădită cătină, pentru a stabiliza partea de la suprafaţă a iazului şi pentru a nu lăsa să se antreneze praful de steril asupra localităţii Anieş. O persoană fizică a cumpărat, de la alte persoane fizice, suprafeţe de teren, care pe extras CF eliberat în martie 2011 apar ca proprietari. În CF, suprafaţa apare ca teren arabil.
Primul lucru pe care l-am făcut, indiferent de forma de proprietate, a fost să trimitem o echipă de comisari care a impus stoparea activităţilor de curăţare a părţii superioare a iazului. Persoana fizică a fost sancţionată, conform legislaţiei în vigoare, cu câteva zeci de milioane de lei. Acea persoană fizică a dat foc la resturile de vegetaţie, arbuşti de cătină, şi am anunţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Am făcut o adresă Inspectoratului Judeţean de Poliţie prin care le-am adus la cunoştinţă ceea ce se întâmplă”, ne-a declarat comisarul şef Ioan Borş de la Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud.
Garda de Mediu a înaintat şi o adresă către REMIN Baia Mare, cei care au avut în subordine Exploatarea Minieră de la Rodna. „De la REMIN Baia Mare ne-au trimis un decret prin care se arată că acei oameni au fost expropriaţi, dar REMIN Baia Mare nu a continuat să se înscrie în CF. Ei au predat terenul Ministerului Industriilor în 1994, iar după închidere acesta nu a mai fost preluat. Situaţia juridică a acestui iaz nu este singulară la nivel naţional. Am făcut adresă la REMIN prin care am precizat că nu au decât să se judece cu acea persoană fizică dacă le-a abuzat dreptul de proprietate. Noi am impus stoparea activităţii de curăţare şi el va acoperi plaja iazului cu un strat de pământ vegetal şi va planta iarbă”, a adăugat comisarul şef Ioan Borş. Potrivit acestuia, REMIN Baia Mare ar fi trebuit să monitorizeze situaţia şi post-închidere a exploatării miniere. Nu s-a întâmplat, iar iazul a ajuns în proprietate privată.
Primarul Năşcan: „Iţele sunt încurcate”
Autorităţile locale nu pot interveni în acest caz. Edilul rodnean Alexandru Năşcan recunoaşte că, după închiderea minei, nimeni nu s-a mai interesat de situaţia iazului de decantare. „Omul a cumpărat terenuri, având extrase CF în care cetăţenii respectivi figurau ca proprietari. A plantat meri, pruni, trifoi. Acolo nu e un peisaj selenar. El l-a luat să-l îngrijească, a băgat numai bani, nu câştigă nimic”, susţine primarul Năşcan.
Potrivit acestuia, zona reprezintă un pericol din punct de vedere al toxicităţii, a metalelor grele, însă nimeni nu s-a sesizat să pună acolo măcar o panou de avertizare. „A rămas a nimănui”, cam aceasta este concluzia.
O investiţie mai bună decât asta nici că se putea… Livadă lângă halda de steril.
Citiţi şi:
- Expoziţie de fotografie şi lansare de carte, la Rodna
- Dublu eveniment la Rodna. Istoria Mineritului, în expoziţie şi prezentare de carte!
- Problema depozitului de substanțe periculoase și deșeuri industriale din Bistrița nu este încă rezolvată. Află povestea haldei de zgură de la marginea orașului
- Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna: Vineri, vernisajul expoziţiei Mineritul în Evul Mediu la Rodna
- Roşia-Montana, aurul şi cianurile
Adaugă comentariu nou