Vezi ce nu e bine să faci pentru a nu ajunge la medic! Gheorghe Puica: Cumpătarea, regula numărul unu la masa de Paşte

Pe cât sunt de gustoase friptura de miel, drobul şi pasca, pe atât sunt de indigeste. Ele pot declanşa dureroase crize biliare şi pancreatite. La masa de Paşte, mestecaţi pe îndelete şi faceţi pauze de cel puţin o jumătate de oră între felurile de mâncare, pentru a evita eventualele suferinţe.

Aproape toate preparatele tradiţionale de Paşte conţin multe grăsimi sau au ingrediente incompatibile din punct de vedere nutriţional, motive pentru care sunt greu de digerat. Drobul, de exemplu, cade greu dacă este preparat cu orez. Mielul care are sub zece kilograme creşte riscul de indigestie. Ar fi de preferat să cumpărăm o bucată dintr-un miel mai mare decât un miel mic întreg. Şi ouăle pot provoca indigestii dacă mâncăm mai mult de două pe zi sau dacă le consumăm seara. Mai puţin periculoase sunt ouăle fierte moi. Cele de raţă trebuie însă fierte bine, pentru că pot fi contaminate cu salmonela. Mâncaţi cu moderaţie!

Cumpătare. Aceasta este regula numărul unu pentru masa de Paşte. Preparatele grase consumate în cantităţi mari pot provoca crize biliare şi pancreatită, mai ales dacă sunt „stropite" şi cu alcool. Crizele de pancreatită sunt uneori atât de grave, încât pot duce chiar la deces. Cumpătare trebuie să aibă mai ales cei cu probleme de sănătate. Persoanele cu dischinezie biliară pot face crize dureroase în urma unei mese îmbelşugate, bolnavii cu ulcer pot, de asemenea, să aibă crize, dar să sufere şi hemoragii digestive, diabeticii pot face crize hiperglicemice, iar bolnavii cu hepatită pot creşte încărcătura grasă a ficatului. Şi hipertensivii trebuie să fie precauţi, pentru că excesele alimentare le pot provoca puseuri de hipertensiune. Cardiopatia ischemică şi insuficienţa cardiacă se pot agrava din acelaşi motiv.. Obiceiul unora de a se aşeza la masă noaptea, după slujba de Înviere, nu este deloc recomandat, pentru că organismul se pregăteşte pentru somn, şi nu pentru digerarea alimentelor. Masa cu preparatele tradiţionale ar trebui luată în ziua de Paşte, la orele prânzului, şi ar trebui să înceapă cu o salată, de preferat de andive, pentru că ele stimulează secreţia biliară. După aceasta, ar trebui să facem o pauză de 30 de minute, timp în care putem bea un păhărel de lichior de plante. Întotdeauna ar trebui să încercăm să mâncăm un singur fel de mâncare, după care să luăm o pauză.

Apa, soluţia antimahmureală. Moderaţie ar trebui să avem şi cu alcoolul, care este nociv pentru ficat. Cei care depăşesc totuşi măsura pot atenua mahmureala bând multă apă. Ea combate deshidratarea şi durerile de cap. Zeama de varză şi murăturile sunt remedii antimahmureală deja tradiţionale. Ele stimulează digestia şi atenuează greaţa. Evitaţi cofeina de orice fel (cafea, cola, ciocolată), pentru că accentuează starea neplăcută. Mâncaţi, în schimb, legume şi fructe, în special banane şi citrice, despre care specialiştii susţin că atenuează simptomele mahmurelii. Un ceai de anghinare poate fi, de asemenea, benefic. Ideea că putem scăpa de mahmureală bând în continuare nu este decât un mit. Mai mult alcool înseamnă amânarea mahmurelii. 

 Precauţie la pastilele cu enzime!  Chiar dacă nu aveţi probleme de sănătate, pentru orice eventualitate ar trebui să luaţi, imediat după masă, suplimente alimentare digestive pe bază de enzime de tipul trifermentului şi săruri biliare precum colebilul. Ele previn şi tratează indigestiile, balonarea şi crizele biliare. Este recomandată o tabletă, cel mult două, pentru că prea multe pot afecta mucoasa stomacului şi pe cea a pancreasului. Un efect similar au şi ananasul crud, kiwi şi ghimbirul, pe care ar trebui să le mâncăm în timpul mesei. Ghimbirul taie şi senzaţia de greaţă.
 

                                  Gheorghe Puica   DSP  BN  Comp. De Promovare a Sanatatii