Virtus Romana Rediviva – nr. 15

Almanahul Cultural-Ştiinţific „Virtus Romana Rediviva”, cu nr. 15/2013, apărut la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca în ultimele zile ale anului trecut, mi-a parvenit în ajun de Bobotează, pentru care-i mulţumesc profesorului universitar doctor Ironim Marţian, redactor şef al revistei. Fiind început de an, doresc să transmit cele mai frumoase gânduri colectivului redacţional, cu mulţumiri, urându-le cel mai sincer „La mulţi ani cu sănătate!”
Acest al cincisprezecelea număr al almanahului este dedicat aproape în întregime sărbătorii a 150 ani de fiinţare a Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Năsăud, ai cărui elevi au fost cea mai mare parte dintre cei care publică în revistă. Drept pentru care, pe coperta I apare clădirea Colegiului cu titrarea: 150 de ani – „C.N. George Coşbuc din Năsăud – 1863-2013”. (În paranteză fiind spus, mi-a tresăltat inima pentru acest lucru deoarece şi eu am fost eleva acestei „cetăţi de românism dinamic şi un focar de cultură românească…”, cum spunea Liviu Rebreanu).
Reamintesc faptul că prestigiosul Almanah cultural-ştiinţific „Virtus Romana Rediviva” apare la iniţiativa năsăudenilor (şi bistriţenilor) stabiliţi la Cluj-Napoca, prin grija şi implicarea neobositului prof. univ. dr. Ironim Marţian (redactor şef), a dr. în Istorie, Vasile Tutula (redactor) şi a ing. Dinu Ureche (secretar de redacţie).
Pe paginile doi şi trei ale revistei admirăm coperţile vol. II al Monografiei oraşului Năsăud (1245-2012) apărut la Ed. Napoca Star în 2013, „Istoria Şcoalelor Năsăudene (Virgil Şotropa şi dr. Nicolae Drăganu – 1913), o „Micromonografie – Liceul George Coşbuc – 1988 şi Monografia C.N. „George Coşbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013). Urmează portretul poetului George Coşbuc (1866-1918), clădirea veche a Gimnaziului din Năsăud (1863-1888) şi clădirea C.N. „George Coşbuc” (1888-2013), care însoţesc fiecare număr al almanahului.
Primul care are „cuvântul” este scriitor dr. Teodor Tanco, laureat al Academiei Române cu „Cuvântare la aniversarea Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013) - pe care a rostit-o în 4 octombrie 2013, cu ocazia aniversării liceului din „Oraşul Academicienilor”.
Canonicul dr. Titus Mălai, protopop greco-catolic al Bucureştiului, fost vicar foraneu episcopal al Năsăudului (1928-1934), în „Liceul de margine năsăudean – focar de credinţă şi românism”, publicat în „Plaiuri năsăudene” – An I, nr. 5-6-7-, 4 octombrie – 10 noiembrie 1943, Bucureşti, spunea, printre altele: „La izvoarele de cleştar ale Someşului Mare pe Valea Rodnei, cu 80 de ani în urmă, a luat fiinţă un Gimnaziu „de margine” care şi-a scris pe steag „Litterae et virtus vestra felicitas”, purtând flacăra de mândrie romană, marca faptelor de glorie ale străbunilor grăniceri: „VIRTUS ROMANA REDIVIVA”, pentru a constitui model de tradiţie sfântă peste veacuri, pildă de admirat şi de urmat pentru toate instituţiile de cultură românească”.
Profesorul Grigore Marţian aduce şi dumnealui un elogiu liceului năsăudean prin „Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Năsăud – 150” publicat şi în „Răsunetul”.
O „Cronologie (1863-2013) a C.N. „George Coşbuc” din Năsăud face profesorul doctor Gheorghe Pleş, fost elevi, apoi profesor şi director al colegiului omagiat.
„Reflecţii la 150 de ani de fiinţare a Colegiului Naţional „George Coşbuc” din Năsăud” face profesorul universitar doctor Ironim Marţian, redându-ne în copie documentul (Instrumentul Fundaţional – 1865) „inserând „Învoirea” din toamna anilor 1861 şi 1862 a reprezentanţilor cele 44 de comunităţi grănicereşti, baza fiinţării „institutelor de învăţământ” din district şi a deschiderii „Gimnaziului complet naţional român” în Năsăud”. De asemenea, găsim „Oda festivă” a Gimnaziului superior greco-catolic românesc din Năsăud („Francisc Josefian”) scrisă de teologul Ioan M. Lazăr, la 4 octombrie 1863.
Prof. univ. dr. Rodica Narcisa Petrescu Tanco ne încântă cu „Gânduri aniversare”, în timp ce prof. univ. dr. Teodor Buhăţel face „Un arc peste timp”, vorbindu-ne despre Alexandru Bohăţel, fost căpitan suprem al Districtului Autonom Român (1861-1876) şi eforturile sale depuse pentru înfiinţarea Gimnaziului din Năsăud. Alexandru Bohăţel a făcut parte din Dieta Transilvaniei de la Sibiu, Dieta de la Cluj, delegat pentru Senatul imperial de la Viena, din Societatea culturală ASTRA, alături de primul ei preşedinte, episcopul Andrei Şaguna.
Apoi, prof. Rodica Doina Moldovan, alias Roda Fercana, ne dăruieşte „Poemul năsăudean (1863-2013)”, în timp ce col. (r.) Gavrilă Coruţiu ne propune o „Întâlnire la un veac şi jumătate”.
Prof. univ. dr. Ironim Marţian ni-l aduce în atenţie pe „Prof. dr. Alexandru C. Pteancu (1878-1956), punte4 între Beiuş şi Năsăud” (Aniversări: Liceul „George Coşbuc” din Năsăud – 150 (1863-2013) şi Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuş – 185 (1828-2013), amintindu-ne salutul celorlalte gimnazii româneşti la deschiderea celui năsăudean din 4 octombrie 1863, inserat în „Oda festivă” a lui Ioan Marte Lazăr:
„Sălteze Blajul, mica noastră Romă
Braşovul antic cu tine Beiuşe
Că pot întinde mâna de frăţie
Soţului june!”
Prof. Mircea Daroşi ne vorbeşte despre un alt elev de seamă al liceului năsăudean – „Vasile Scurtu (1906-1968) – un profesor care a făcut istorie”, iar prof. univ. dr. Ironim Marţian despre „Baritonul şi compozitorul Nicolae Bretan (1887-1968), elev al Gimnaziului Superior Fundaţional din Năsăud”, precum şi despre „Zoologul năsăudean Traian Ceuca (1921-2003)”.
Despre „Situaţia dramatică a Liceului Grăniceresc „George Coşbuc” din Năsăud, în toamna anului 1940, ne informează col. (r.) dr. Vasile Şt. Tutula, în timp ce prof. Ioan Seni, preşedintele Despărţământului Năsăud al Astrei, ne vorbeşte despre „Colegiul Naţional „George Coşbuc şi ASTRA”.
Despre „Programul politic, naţional, elaborat şi pus în mişcare de Inochentie Micu – Clain. Aspecte ale cuprinsului şi înţelesului” ne spune Alexandru Matei.
Redacţia revistei „VRR” îi aduce „Un omagiu prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, la centenarul naşterii”, în timp ce prof. univ. dr. ing. Barbu I. Bălan scris „In memoriam Crişan Mircioiu”, dar şi „Despre cartea prof. univ. dr. Petre Ţurlea – Monumente maghiare de neadmis în România”.
Doamna lector univ. dr. Nicoleta Marţian ne vorbeşte „Despre educaţia religioasă. Însemnări din perspectivă didactică”, în timp ce conf. univ. dr. Sorin Marţian ne duce „La originile literaturii neotestamentare: Apariţia scrierilor ioaneice”.
Despre Veronica Oşorheian ne informează prof. Iulian Dămăcuş şi cert. Şt. dr. Gabriela Mircea.
Începem apoi călătoria în lumea poeziei: Ioana Precup, Raveca Vlaşin, Marius Mălai (are şi epigrame), Emil Perşa, Valeri Toderici, Raymond Ronault (Franţa) şi Remulus Moldovan.
Apoi, Valeri Toderici (preşedinte executiv) şi Vasile Şt. Tutula (vicepreşedinte de resort) ne informează despre participanţii la Maialul năsăudenilor şi bistriţenilor, precum şi la întâlnirea fiilor judeţului B-N de la Cluj-Napoca, dar şi despre „Programul de activităţi al Societăţii cultural-ştiinţifice „Virtus Romana Rediviva” din Cluj-Napoca pentru noiembrie 2013 – octombrie 2014”.
Veronica Oşorheian încheie cu „Arome de toamnă”. Paginile 147 până la 158 sunt puse la dispoziţia „Cărţilor, ziarelor şi revistelor primite la redacţia VRR, precum şi „Locuri de acasă” fotografiate de Ioan Bulbuc.