Ioan Seni, sufletul Astrei năsăudene, la 75 de ani

Ioan Seni este dascălul care, în ultimii 30 de ani, a păstrat vie flacăra culturii prin ASTRA năsăudeană. Este cel care a ţinut sute de elevi aproape de cultura tradiţională, de spiritualitatea care se oglindeşte în sufletul ţăranului precum nemurirea în apele repezi ale Someşului. De la Ioan Seni am învăţat ce înseamnă identitatea noastră. A avea cultură este identic cu a fi educat, a-ţi cunoaşte rădăcinile. Una dintre cele mai mari realizări din ultimii ani, este, cu siguranţă, Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare a judeţului Bistriţa-Năsăud, „Ţara Năsăudului”, Ed. „Napoca Star”, coordonat de prof. Ioan Seni. Dicţionarul realizat de Despărţământul Năsăudean al ASTRA, de fapt de coordonatorul acestuia, vine să întărească cele afirmate de noi, identitatea diversităţii valorii, prin aducerea în faţa noastră a truditorilor pe tărâmul culturii populare, printr-un demers unic, gigant, copleşitor şi cu rezultate care se vor vedea şi peste sute de ani. O carte de căpătâi pentru cei care vor să cunoască istoria spiritualităţii meleagurilor bravilor ţărani zugrăviţi în opera lui Liviu Rebreanu şi George Coşbuc, două repere ale tot ceea ce înseamnă Năsăud. Profesorul de istorie Ioan Seni este cu adevărat, apărătorul spiritualităţii năsăudene. Prin tot ce face Ioan Seni se distinge prin promovarea valorii, fiind un motor a tot ceea ce înseamnă autentic şi calitate.  Ioan Seni promovează o istorie a sufletului românesc. Asta a conturat Ioan Seni în Colegiul „George Coşbuc”, prin ASTRA, de-a lungul anilor. Apoi să nu uităm că profesorul Ioan Seni a scos de sub tipar, la Editura Napoca Star din Cluj, volumul „Năsăudenii şi Marea Unire". Cartea este o pledoarie istorică la adresa înaintaşilor noştri care acum nouă decenii au participat la crearea Statului Naţional Unitar Român. Ioan Seni este profesorul care a apropiat sute de „coşbucieni” de istorie. Şi nu e puţin lucru acesta. Să-ţi cunoşti povestea.
S-a născut la Rebrişoara în data de 5 ianuarie 1946. Este absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie; Grad didactic I (Comisia: acad. D-tru Protase, prof.univ.dr. Liviu Maior, insp. şc. George Pop); Locuri de muncă: Rebrişoara (1968-1981); Năsăud (1981-prezent). Distincţia „Gheorghe Lazăr” II.  Cu Căluşarii Colegiului a obţinut numeroase premii şi diplome la diferite festivaluri şi a susţinut  maialul elevilor năsăudeni cu formaţia pe care a menţinut-o cu insistente eforturi mai mult de 25 de ani .  O susţinere specială a reuşit, alături de medicul Gh. Traian Dascăl – membru fondator al Astrei, în dezvelirea mai multor statui.  Ioan Seni e contaminat de spiritul cărturăresc năsăudean al astriştilor de altădată şi demonstrează că se poate, în condiţiile în care aflăm că-şi îngrijeşte cu pricepere livada şi via, cercetează în arhive şi scrie, răspunde cu plăcere şi căldură membrilor ASTREI atât pe plan intern cât şi extern...Să nu uităm de   Tabăra „Acasă la noi”, prin care, de 25 de ani, copiii din Basarabia vin să ne cunoască.

Nu putem decât să-i dorim să păstreze viu spiritul culturii năsăudene. La mulţi ani!

Menuţ Maximinian

Omagiu prof. Ioan Seni, la 75 de ani!

Legăturile statornicite între ASTRA năsăudeană şi Societatea cultural‑ştiinţifică „Virtus Romana Rediviva” din Cluj‑Napoca sunt tot atât de vechi precum momentele fondării lor, cu un decalaj de patru ani: 3 septembrie 1990 şi, respectiv, 2 decembrie 1994.

Hiatusul 1989‑1994 s‑a înregistrat în activitatea clujenilor descendenţi din Jud. Bistriţa‑Năsăud datorită tumultului politic din 1989, precedat de sistarea, din raţiuni ideologice, a Cercului cultural‑istoric „Plaiuri năsăudene şi bistriţene” (1981‑1989), iar apoi căutările ulterioare materializându‑se abia la 2 decembrie 1994.

Au trecut anii şi sudura dintre cele două societăţi s‑a întărit din ce în ce mai mult, până astăzi; o seamă de acţiuni comune ne‑a apropiat. Dintre acestea vom enumera câteva, semnificative: participări reciproce la toate activităţile din ţinutul nostru şi Municipiul de la Poalele Feleacului, de la Adunările locale şi naţionale itinerante ale ASTREI, editări de cărţi, monografii şi dicţionare, festivităţi cu diferite prilejuri, ca sesiuni de comunicări dedicate unor evenimente şi personalităţi marcante, dezvelirea de monumente, busturi şi plăcuţe comemorative, la diferite expoziţii şi şezători literar‑artistice, colaborări fructuoase la revistele societăţilor noastre: „Plaiuri năsăudene”, „ASTRA năsăudeană” şi „Curierul Primăriei”, „ASTRA clujeană” şi Almanahul cultural‑ştiinţific „Virtus Romana Rediviva”.

Am avut astfel minunate ocazii să trăim, cu nostalgie, dar cu obiectivitate deontologică, evenimentele culturale specifice judeţului de origine, la care am participat cu multă tragere de inimă. Ca şi colaboratori, ne‑am regăsit în paginile revistelor „Arhiva Someşană” (seria a III‑a), „Studii şi Cercetări Etnoculturale”, „Muza Someşană”, „Tribuna ideilor”, „Răsunetul”, în volumele „Samus”, ca şi, într‑un viitor apropiat, încă sperăm, în galeria „Cetăţenilor de Onoare ai Oraşului Năsăud”.

Meritul colegului Prof. Ioan Seni este recunoscut, reuşind să reînvie şi să catalizeze activ din perspective actuale viaţa culturală de odinioară de pe Valea Superioară a Someşului Mare, să revigoreze efervescenţa obiceiurilor de civilizaţie străbună. Şi‑a adus un preţios aport la întărirea legăturilor cu Basarabia, chiar incompletă cum este, căci Nordul şi Sudul aparţin, deocamdată, Ucrainei.

Trei decenii a condus Despărţământul Năsăud al ASTREI, prelungindu‑şi activitatea de istoric desfăşurată la Colegiul Naţional „George Coşbuc”, unde şi‑a etalat bogatele cunoştinţe generale dobândite pe băncile Liceului Nr. 2 (1960‑1964), şi de specialitate, la Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca (1979). Cuvine-se să-i amintim aici pe valoroșii săi profesori de Istorie: Vincențiu Sonea, dirigintele din liceul tinereții noastre, și Acad. Dumitru Protase, recunoscut arheolog național de talie internațională.

Dinte lucrările elaborate de Prof. Ioan Seni, ca unic autor sau în colaborare, vom aminti câteva, reprezentative:

1. Despărțământul Năsăud al ASTREI de la înființare și până la 1918, Lucrare pentru obținerea Gradului didactic I, sub coordonarea Prof. univ. dr. Liviu Maior, Facultatea de Istorie-Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1990);

2. Militarizarea Ținutului Năsăudean; Năsăudenii și Marea Unire, (Red. științific Ironim Marțian), „Monografia Orașului Năsăud (1245-2008)”, Vol. I, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca 2009, pag. 117-196, 287-384;

3. (Coord. Ioan Seni), Dicționarul culturii și civilizației populare al Județului Bistrița-Năsăud, Vol. I, Țara Năsăudului, Ed. a II-a, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca 2010 (924 pag.);

4. Spiritualitatea astristă năsăudeană și Colegiul Național „George Coșbuc” la 150 de ani de la înființare, (Coord. Alexandru D. Coc), „Monografia Colegiului Național «George Coșbuc » din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca 2013, pag. 415-461;

5. ASTRA Năsăudeană Rediviva 25 de ani. Pagini monografice, Vol. I (1990-2014), Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca 2014 (464 pag.);

6. Academia Română la 150 de ani (1866-2016). Academicienii năsăudeni, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca 2016 (230 pag.);

7. Centenar 1918-2018. Năsăudeni pe coordonatele Primului Război Mondial și ale Marii Uniri, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca 2018 (326 pag.).

Este omul providenţial al zilelor noastre, căci rareori mai găseşti un astfel de altruist, care să‑şi consacre, voluntar, timpul întru ridicarea sub toate aspectele a comunităţii în care trăieşte. A primit, ce‑i drept, sprijin din partea autorităţilor locale şi judeţene, din partea ASTREI Centrale de la Sibiu (preşedinte Prof. univ. dr. Dumitru Acu, şi el originar din Rebrişoara), din partea colaboratorilor săi cercuali, din partea Societăţii cultural‑ştiinţifice „Virtus Romana Rediviva” din Cluj‑Napoca bucurându‑se de un real sprijin moral‑spiritual, participativ.

Acum, când, după 8 februarie 2020, Prof. Ioan Seni devine Președinte de Onoare al Despărțământului Năsăud al ASTREI, ar trebui să mediteze mai adânc asupra zicerii marelui Nicolae Iorga, din anul 1905: „De la început, Asociațiunea a fost și a lui Șaguna, și a lui Șuluțiu, și a sibienilor și a blăjenilor, și a uniților, și a neuniților. Și aceasta alcătuiește însușirea ei de căpetenie și cea mai scumpă (...). Unde dezbină legea, unește cartea, lumina”. Mărturia de netăgăduit o constituie apariția, sub coordonarea Dr. Corneliu Diaconovici, a Enciclopediei Române, în 3 masive volume (Sibiu, 1898; 1900; 1904), simbol al unității culturale și apoi politice a tuturor românilor, care avea să se înfăptuiască la 1 Decembrie 1918.

La mulţi ani şi multă putere de muncă încă! Carpe diem, quam minimum credula postero! („Bucură‑te de ziua de azi şi încrede‑te mai puţin în cea de mâine”; Horaţiu, Ode). Dar Ajunul Botezului Mântuitorului este garanţia că viitorul nu are sfârşit…

Prof. univ. em. dr. Ironim MARȚIAN,

Societatea cultural‑ştiinţifică „Virtus Romana Rediviva” din Cluj‑Napoca