Vreme trece, vreme vine …

15 ianuarie reprezintă pentru noi, românii, o adevărată sărbătoare naţională. Nu credem că există român care, în această zi, să nu-şi amintească de Poetul Naţional, creator al unei opere care străbate timpul, trăind într-o perpetuă actualitate. Pe bună dreptate s-a afirmat că, în opera eminesciană, ne regăsim atât de mult pe noi înşine, ca fiinţă, în primul rând, şi ca fiinţă naţională, în al doilea rând, încât analizând-o ne analizăm pe noi înşine, Eminescu reprezentând pentru noi o deschidere iniţiatica, o cale de a ne înţelege.

În ziua de 15 ianuarie, la împlinirea a 160 de ani de la naşterea lui Eminescu, membrii Cercului de Istoria Artelor şi Creaţie Literară (coordonat de prof. Valea Maria de la Grupul Şcolar “Grigore Moisil”, Bistriţa) l-au omagiat pe Poetul care a oferit prin opera şi fiinţa sa (modelul uman) o imagine în care cultura noastră putea să se privească, putea să se vadă. Activitatea - şendinţă a Cercului de Istoria Artelor şi Creaţie Literară - s-a desfăşurat în cabinetul 26 C, cabinet de limba şi literatura română, în care membrii cercului au amenajat o expoziţie omagială cuprinzînd afişe realizate de ei, precum şi volume reprezentative atât pentru opera Poetului Naţional cât şi pentru eminescologie.

Într-o ambianţă sărbătorească,elevii au susţinut referate şi un recital literar-muzical din poezia eminesciană şi din poezia contemporană dedicată marelui poet. Atât referatele prezentate de elevi cât şi recitalul de poezie au subliniat faptul că lucrarea marelui romantic român şi european s-a desfăşurat sub semnul permanentei legături cu înaintaşii, într-un proces neîntrerupt de devenire în direcţiile cerute de tradiţiile şi istoria poporului nostru. Textele poetice alese evidenţiază fondul religios al operei lui Eminescu, o ipostază a poetului pusă în lumină de studii recente, şi anume ipostaza poetului care “asemenea marilor scriitori ai lumii, a găsit în universul creştin un filon de aur pentru marea sa poezie“ (Valeriu Anania), ipostaza poetului “care Îl cugeta înainte de toate pe Dumnezeu”(Mihai Cimpoi). Se ştie că Eminescu a fost un om credincios. S-a născut în credinţă şi a murit împăcat în sinea lui. A ţinut la biserica strămoşilor săi (Biserica Ortodoxă) la care s-a referit cu toate conexiunile istorice specifice, cu argumentele culturii sale atotcuprinzătoare, «demonstrându-şi rolul covârşitor în păstrarea neamului “de la Nistru pân' la Tisa” şi având în acelaşi timp întregul respect faţă de credinţele lumii» (Victor Crăciun) . Posedat de geniu, scormonitor a tot ce priveşte cunoaşterea umană, lui Eminescu nu-i putea scăpa un domeniu atât de fascinant precum religia. Informarea şi acumularea cunoştinţelor de istoria religiilor şi de doctrină religioasă este impresionantă. De la frumoasele “poveşti şi doine, ghicitori, eresuri” care i-au fermecat copilăria, de la acumulările din perioada studiilor liceale şi universitare, dar mai cu seamă prin autodidaxie, preocupările “omului deplin al culturii româneşti” pentru problematica teologică au fost constante şi decisive pentru formarea concepţiei sale despre lume şi om, viaţă şi univers. Opera sa, care poartă amprenta geniului, dovedeşte marea putere de asimilare, de sintetizare şi de redare a concepţiilor religioase.

Într-o zi dedicată omagierii Poetului şi Poeziei, elevul-poet Pop Sorin-Ovidiu din clasa a XII-a E, distins cu premiul întâi la concursul de literatură “Orizonturi”, secţiunea poezie, ediţia 2009, a ţinut să-l omagieze pe Eminescu şi prin lectura unor creaţii proprii.

Activitatea a luat sfârşit în armoniile unui cunoscut cântec, pe versuri de Grigore Vieru, într-o variantă de interpretare semnată de Pop Sorin-Ovidiu.

O asemenea activitate, realizată cu seriozitate şi pasiune de elevi precum Alexandra Stupinean, Sorin-Ovidiu Pop, Silviu Olinca, Vasile Tomşa, Vasile Şuşca, Anamaria Pap, Alex Ionaşcu, Paula Urs, Ciprian Mureşan, Marius Legian ş.a, dovedeşte că marile spirite ale culturii universale - Eminescu fiind unul dintre acestea - îşi păstrează tinereţea, capacitatea de a intra în dialog cu generaţiile care vin, că nimic din cuceririle mileniului trei nu poate înlocui lectura, lumea miraculoasă cuprinsă într-o carte şi trăirile emoţionale care-i învăluie pe beneficiarii lecturii.

A consemnat prof.Maria Valea

Grupul Şcolar “Grigore Moisil”

Bistriţa