Ziua Culturii Naționale la Năsăud

Ziua Culturii Naționale este sărbătoare națională decisă prin Legea nr. 238 din 7 dec. 2010, cu scopul de a promova cultura, știința și artele. S-a stabilit pe data de 15 ianuarie, data nașterii poetului național Mihai Eminescu, cunoscut ca cea mai importantă voce poetică din literatura română, influențat de filosofia antică și de cea modernă universală. Poetul a fost ales post-mortem membru al Academiei Române (28 oct. 1948), ca o mare personalitate în literatura română, în jurnalism, recunoscut atât de contemporanii săi, cât și de generațiile de până astăzi. Năsăudenii, prin membrii ASTREI i-au dezvelit bust la Casa de Cultură (2009, sculptor Vlad Prună; sponsor Dr Gh Traian Dascăl); Alături, a fost dezvelit bustul Veronicăi Micle (2001, sculptor Aurel Contraș/ București, cu finanțare de la Primărie, primar ing. D-tru Mureșan); Bust are și în Școala Gimnazială care-i poartă și numele (2006, Vlad Prună, Gh Traian Dascăl , cu un elogiu adus de prof. univ. dr. Ironim Marțian/ Cluj-Napoca).

Astăzi, publicul astrist năsăudean i-a însoțit pe primarul Dorin Vlașin și pe președintele Desp. ASTRA Năsăud/ col. Ioan Boțan, la depunerea jerbelor de flori la cele două busturi. Au audiat și aplaudat discursurile adecvate ale celor doi, care au evidențiat rolul ASTREI și al astriștilor de-a lungul anilor (1990-2026) în menținerea interesului pentru cultură și în promovarea valorilor moștenite de la înaintași. Pentru celelalte festivități, publicul s-a deplasat la Biblioteca orășenească – manager Cecilia Stoian și bibliotecar Doina Lonhardt, unde președintele Ioan Boțan a deschis festivitățile iar președinta ASTREI oraș - Ioana Lăpușneanu a moderat întregul program, adresându-se publicului cu un fermecător eseu despre locul lui Eminescu în cultura română. La fiecare intervenție a adus elogii poetului Eminescu, fie recitând versuri din creația proprie, fie din creația poetului. Pe aceeași lungime de undă s-a înscris cantautorul Sorin Găzdac cu „Imn eminescian” acompaniat la chitară; cu piesele „Când”, „Răsai, răsai”, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”… Publicul a apreciat cu eleganță expoziția de carte a Doamnelor de la Bibliotecă, din care n-au lipsit cărțile lui Eminescu: „Eminescu în documentele de familie”, „Patologia societății noastre”, „Articole politice”, „Statul. Funcțiile și instituțiile sale”, „Eminescu în literatura populară”, „Eminescu. Proză”, „Eminescu. Poezii”…

Prof. Maria Frijan de la Colegiul Național „George Coșbuc” a încântat auditoriul cu expunerea „Eminescu și limba română”, în care s-a referit mai cu seamă la bogatul și diversificatul limbaj folosit de poet în opera sa, evidențiind numeroase arhaisme, numeroase neologisme, expresii populare, care dau farmec și armonie operei sale. Alte figuri de stil folosite de poet au îmbogățit și înfrumusețat limba română în care a creat și s-a exprimat. Domnia Sa a fost rugată să ofere materialul revistei noastre. Tenorul Răzvan Moroz/ Cluj-Napoca a încântat auditorul cu romanța „Pe lângă plopii fără soț”, iar apoi, intercalat, cu piesele „Mai am un singur dor”, „Seara pe deal”, „Somnoroase păsărele”, „O, rămâi”, „De ce nu-mi vii”, „Stele în cer”, iar ing. Ștefan Ghioc a recitat în stil personal mai multe versuri din creația poetului, dar și din creația sa proprie.

Profesorul Mircea Daroși – președintele Secțiunii literare a ASTREI și redactor șef la revista Astra Năsăudeană a captat atenția publicului cu tema „Mihai Eminescu și contemporanii săi”, oferindu-i acestuia numeroase informații despre valoarea poetului în cultura și literatura română, în raport cu ceilalți poeți sau scriitori, dintre care, cei mai mulți l-au apreciat la adevărata valoare, dar alții, precum Alexandru Macedonski, au avut rezerve și chiar invidie... Inclusiv din ținutul năsăudean poetul a avut prieteni, mai ales la Viena sau Cernăuți, precum Paul Tanco, Ion Ciocan, Ion Neamțu.. Astfel, profesorul Daroși a deschis auditoriului apetitul unor noi cercetări în legătură cu astfel de prietenii, prilej de a-i oferi marelui poet atenta și dreapta prețuire și neuitare…

Profesoara Maria Ursu a surprins publicul cu cele patru poze ale poetului, oferind amănunte despre fiecare fotografie și epoca în care au fost realizate. Binecunoscuta elevă Raluca Nicolae Caian a încântat publicul, în stilu-i fermecător și personal, cu piesele „A fost odată ca-n povești”, „La zidirea soarelui, se știe” și „Eminescu să ne judece”. De la Ilva Mare au adus elogii și felicitări președintei Ioana Lăpușneanu, pentru organizarea festivităților profesorii Ironim Ureche, Pavel și Olimpia Berengea și bibliotecara Sabina Gălan. Autoarea de poezii Floarea Morar  ne-a delectat cu poeziile proprii „Lui Eminescu” și „Păstrează-mă, iubito”. Macedon Tofeni, redactorul revistei „Glasul Armadiei” și vicepreședinte al Desp. ASTRA Năsăud și al Ligii Scriitorilor Năsăudeni apreciază la superlativ festivitățile ASTREI dedicate Zilei Culturii Naționale și poetului Eminescu, dar nu înțelege de ce Parlamentul României a votat Legea Vexler, ca lege împotriva dreptului de liberă exprimare, și de ce nu s-au luat măsuri împotriva celui care a rupt afișul cu personalitățile României, aducând jigniri nepermise poporului român. Anunță că se va adresa și instituțiilor centrale pentru a se face dreptate. Se calmează recitând din creația poetei Ana Aurelia Pântea, „Emine”: … ”În marea nopții când stelele gândesc,/ iar cerul pare-un manuscris aprins,/ ochii tăi, Emine, parcă ne privesc/ în taină, ca un dor fără cuprins”//…  

Reprezentând Ginta Latină din Sângeorz Băi, Leon Strugar, prezent cu soția Ioana și fiul Stelian, se simte bucuros că a avut prilejul unor festivități atât de frumoase la Năsăud, aduce elogii poetului național Mihai Eminescu, cel care ne face cunoscuți în cultura lumii și ne demonstrează cum să-ți iubești țara și valorile ei. Și Domnia Sa se simte jignit pentru ofensa adusă poporului român de către acel parlamentar Silviu Vexler, prin ruperea afișului cu personalitățile țării... D-na Ioana Roman/ Cluj-Napoca, ne încântă online cu o romanță pe text din Mihai Eminescu.  D-na Aurica Someșan din Posmuș ne recită tot online, versuri dedicate poetului național. Tânăra Ica Gaftone din Salva ne surprinde plăcut cu creația proprie „Odă marelui Emin”. Radu Ivan din Bistrița ne oferă versuri proprii: „Drum lin printre stele”, „Dorul”, de Luca Onul. Ioan Lazăr – senior editor, felicită organizatorii pentru frumoasa și bogata activitate, dorind ca astfel de festivități să continue mereu, ca în vremurile bune de după 1989, spre stima și prețuirea tuturor astriștilor năsăudeni.

Profesorul Ioan Seni, fost președinte al Despărțământului Năsăud, 30 de ani (1990-2020), îi felicită cu toată căldura pe liderii de astăzi ai ASTREI năsăudene, fiind mândru că ceea ce a fost frumos și consistent în timpul său, continuă și astăzi cu multă vigoare și dinamism. Amintește de festivitățile astriste dedicate dezvelirii busturilor Mihai Eminescu și Veronica Micle, apoi  revine la perioada când Eminescu trece în neființă, iar Ion Luca Caragiale se exprima apoteotic în câteva sintagme: „Eminescu a murit, domnilor, dar să nu uităm că el era viu când noi eram morți”; sau: „Eminescu era un poet prea mare pentru țara lui. Eu, un comediant prea mic pentru tragedia noastră”; Eminescu și Caragiale s-au cunoscut la ziarul Timpul, având temperamente complet diferite: poetul – visător și dramaturgul – ironic, dar între ei exista un respect profund. Prof. I. Seni încheie cu câteva sintagme aparținând poetului Mihai Eminescu: „Fără cultul trecutului nu există iubire de țară”; „Cultura e puterea popoarelor. Cauza proprie a relelor noastre e lipsa de cultură adevărată”; „Stejarul nu crește pretutindeni, buruienile, în tot locul”; „Valoarea întregii activități omenești nu atârnă de la ceea ce face omul, ci de la cum o face” etc. Președintele Ioan Boțan îi oferă profesorului Ioan Seni o diplomă de recunoștință pentru susținerea ASTREI în cei 36 de ani (30 ca președinte și 6 ca susținător), dar și pentru împlinirea vârstei de 80 de ani. Președinta Ioana Lăpușneanu adaugă noi mulțumiri și felicitări pentru susținere și implicare în bunul mers al ASTREI Năsăud. Cu multă bucurie și prețuire participanții au servit șampanie, tort și alte bunătăți cu cei doi profesori, tineri octogenari: Maria Ursu și Ioan Seni. Și astfel astriștii năsăudeni au supărat încă o dată tăcerea și delăsarea care ne amenință în fiecare clipă, omagiindu-l pe „sfântul preacurat al versului românesc” (T. Arghezi).     Prof. Ioan Seni.