Aiul (Allium)ul dacilor şi usturoiul românilor

Deciziile pot fi spontane, ca o necesitate de unică soluţie, dar cele durabile presupun o experienţă anterioară şi o actualizare printr-o serioasă analiză atunci când vrei să alegi a realiza ceva bun. Cu trecutul nu poţi să o rupi niciodată, oricât ai vrea, el te urmăreşte mereu pentru că a fost înregistrat în memorie şi se păstrează în timp, în fişierele sale care nu se vor şterge, cel mult se estompează, intră în conul de umbră, dar lasă destule urme ce pot jalona viitorul, care nu este altceva decât prezentul construit pe trecutul repetat şi reluat sub altă formă. 

Proiectul unui Festival al Usturoiului, desfăşurat în zilele de sâmbătă şi duminică (7-8 septembrie 2013), aşa cum a fost gândit şi mai ales după cum a fost realizat, beneficiind şi de o admirabilă vreme de toamnă, a avut un puternic impact asupra miilor de participanţi, fapt care confirmă reuşita acestei prime şi originale ediţii. Este meritul a două jurnaliste bistriţene, Claudia Andron şi Felicia Szucs, a primarilor comunelor bârgăuane, Doru Toader Crişan, Prundu Bârgăului, Vasile Dologa, Tiha Bârgăului, Vasile Laba, Bistriţa Bârgăului, Tudorel Ciotmonda, Josenii Bârgăului, principalii organizatori, a celorlalte comune participante, a Centrului Judeţean pentru Cultură şi, nu în ultimul rând, a Cpnsiliului Judeţean Nistriţa-Năsăud.

Ţara Bârgaielor şi Ţinutul Contelui Dracula

Întîlnirile şi întâmplările din prima zi a festivalului, amplificate şi diversificate în cea de a doua, au cuprins nu doar “Obcioara” Munţilor Bârgăului, ecoul lor s-a propagat atât în împrejurimi cât şi în zările îndepărtate ale lumii, prin înregistrare şi transmitere directă şi o adevărată invazie a evenimentului, la televiziune, pe Facebook şi în presa scrisă. Locul ales, între Piatra Fântânele şi Tăşuleasa, pe străvechiul imaş al comunei Prundu Bârgăului, cunoscut sub denumirea “La Rus”, utilizat în ultima vreme ca pârtie de ski în timpul iernii, beneficiază de un relief unic în Munţii Bârgăului pe care îl justifică însăşi toponimele. Denumirile de “Obcioară”, înspre “Piatra Fântânelelor” şi “Vârful Părăului”, înspre Dosul Zimbroaiei, reprezintă explicaţia toponimică a cumpenei de ape care separă bazinele hidrografice ale Bârgăului, spre sud, Someşului, la nord şi al Dornelor, la est de locul “Fântânelelor”, de unde îşi au obârşia apele vii ale dacilor liberi.  Denumirile “Vârful Părăului” sau “Drumul cel vechi”, sunt însemnate în cele mai vechi hărţi ca “Drumul Romanilor”, având o antică rezonanţă istorică.

Drumul Romanilor este bine conservat, pe anumite tronsoane, înierbat, îngrădit, degradat natural s-au de mâna omului, pe o mare parte, dar conservarea lui şi stabilirea unor zone de protecţie, rămâne o primă prioritate pentru autorităţi, întrucât valoarea sa aheologică nu este departe de cea a galeriilor romane de la Roşia Montană, iar aici ar putea deveni un prim brand turistic, care trebuie mai mult scos în evidenţă decât nou botezatul “Ţinutul Contelui Dracula”. Dacă Bram Stocker ar fi ştiut de Drumul Romanilor, cu siguranţă că eroul său ar fi urmat drumul pe această cale.

Aiul (Allium)ul dacilor şi usturoiul românilor

Cred că numele festivalului ar trebui să fie al AIULUI, aşa cum au spus-o mai mulţi cunoscători, e drept mai mult din partea locului. Deşi dicţionarele îl consideră un regionalism, denumirea ştiinţifică este Allium sativum, iar “aiul” bârgăuanilor şi nu numai, provine din latinescul romanilor sau poate al dacilor liberi, stăpânii antici ai acestor frumoase locuri carpatine. Nici-un alt popor învecinat nu are această denumire şi nici rădăcini asemănătoare, usturoiul e denumire numai românească, dar denumirea veche, aiul, înscrisă ca “regionalism” în dicţionare, este asemănătoare cu cea folosită în ţările latine, precum Spania (ajo), Italia (aglio), Franţa (ail) şi chiar în Anglia (garlio).      

Dacii şi romanii în ceaţa lui Dracula

Inspirată după istoria încă învăluită în mister, a voivodului român Vlad Ţepeş, cartea irlandezului Bram Stoker a făcut din Dracula un adevărat mit, devenit în prezent unul dintre cele mai puternice brand-uri din lume, în industria turistică, un fenomen în plină desfăşurare, aproape un miracol, ce a cuprins fără mare implicare şi România, pentru care trebuie să recunoaştem, este un extrem de preţios cadou ce trebuie mult mai bine folosit. Cartea lui Bram Stoker este o formidabilă ficţiune care a prins adânci rădăcini în Transilvania, având ramuri largi în întreaga lume. Pasul Borgo, din Ţara Bârgaielor, a cucerit în scurt timp o nouă denumire: “Ţinutul Contelui Dracula”.

Nu trebuie să uităm, însă, iniţiativa şi strădania unor oameni de valoare, în frunte cu Baronul Alexandru Misiuga, care au pornit acţiunea construirii Hotelului Tihuţa, cât mai aproape de vârful Frumuşeaua, unde se presupune că ar fi fost o veche cetate în care Vlad Ţepeş a fost ascuns. Hotelul a fost construit lângă şosea, într-un loc perfect asemănător descrierilor din roman, pe un vârf solid, alcătuit din stâncă vulcanică, unde se află în prezent Hotelul Castel Dracula, cu statuia lui Bram Stoker, talentatul scriitor irlandez al cărui mare merit este aprinderea făcliei vampirului din Carpaţi, lasând în ceaţă urmele dacilor şi romanilor, luminând o cale nouă şi plină de mister  care atrage numeroşi turişti din ţară şi străinătate.

Festivalul usturoiului în Ţinutul Contelui Dracula

            Cele două zile ale festivalului au aparţinut în primul rând spectatorilor, care au avut posibilitatea să vadă ceva nou şi libertatea de a alege din produsele expuse ale unor producători deosebiţi şi originali, dar şi să guste din mâncărurile şi băuturilor specifice, să admire costumele, să-şi amintească sau să cunoască pentru prima dată obiceiurile şi tradiţiile locale, jocuri, întreceri şi sporturi noi, dar mai ales ca să asculte muzică de toate genurile. Totul a fost bine organizat şi repartizat pe adevărate bresle, care şi-au etalat priceperea şi produsele, fiind unanim apreciate. Nu au lipsit jurnaliştii, salvamontiştii, silvicultorii, jandarmii, poliţiştii, salvarea, pompierii, artişti de înaltă valoare, oameni de cultură, gospodari, oameni de afaceri şi politicieni de vază ai judeţului.

Dintre personalităţile bine cunoscute în ţară şi în străinătate, la acest festival a fost prezent prof.univ.dr.h.c. Radu Rey, din Vatra Dornei, Membru A.S.A.S, Cercetător–INCE/CRECC, Preşedintele Forumului Montan din România şi Senator al „Euromontana”, un luptător înverşunat şi specializat în dezvoltarea culturilor montane. Iniţiator şi creator al unor instituţii de învăţământ pentru economie montană, proiecte, propuneri legislative şi autor al multor valoroase cărţi de specialitate, fostul director al CEFIDEC Vatra Dornei, a fost însoţit, la acest festival, de actualul maneger al instituţiei, Dănuţ Ghiţan, originar din Bistriţa Bârgăului. Cei doi au stat de vorbă cu cetăţenii şi primarii comunelor bârgăuane, cărora le-au dat numeroase şi importante sfaturi practice în scopul participării la avantajoasele programe ale noului PNDR: 2014 - 2020.

Politicienii, de toate culorile, nu au lipsit de la acest festival fiind prezenţi activi, printre şi alături de cetăţeni, cu vorbe bune şi fără discursuri.   

Federaţia Patronatelor din Turism şi Servicii a luat iniţiativa atragerii de turişti în Ţinutul Contelui Dracula, dar pentru realizarea acestui deziderat tebuiesc atraşi investitori. În acest scop Festivalul Usturoiului, organizat de către Asociaţia “Turist în Bistriţa-Năsăud, coordonată de inimoasele jurnaliste Claudia Andron şi Felicia Szucs, cu concursul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin preşedintele Radu Moldovan, Centrul Judeţean pentru Cultură, prin managerul Gavril Ţărmure şi primăriile comunelor bârgăuane, prin primarii Doru Crişan, Vasile Dologa, Vasile Laba şi Tudorel Ciotmonda, a fost un important pas înainte spre promovarea turismului.

Reuşita acestui festival se datorează în primul rând diversităţii programului, animat de Virginia Linul şi Marian Gruşcior, prezentatori de bază ai manifestării, dar mai ales datorită artiştilor de valoare care au înnobilat grandiosul spectacol. Menţionăm aici participarea Lenuţei Purja alături de mama sa Teodora, renumitul instrumentist Dumitru Ciupa, cu Ansamblul “Plaiurile Bârgăului”, condus de Ioana Suciu şi Valentin Ciurea,  ansamblul “Flori Bârgăuane”, alături de primarul Tudorel Ciotmonda, din Josenii Bârgăului şi alte formaţii, nelipsind interpreţii de muzică folk Vasile Bancea şi Sorin Borzoş. Un mare succes a avut Nicolae Pitiş, cunoscut ca „Niculae a lui Ion a lui Iacob din Fundătura Lăpuşul Românesc”, alături de Maria Casandra Hausi, au scos împreună, din lada de zestre, cele mai frumoase doine, mult apreciate de public.

Invitatul special a fost marele artist Grigore Leşe, împreună cu Grupul Iza, ale cărui cântece, de folclor autentic, au pătruns direct în inimile miilor de spectatori care l-au aplaudat frenetic şi au cântat, cu lacrimi în ochi, alături de el. Se poate spune că Grigore Leşe a fost emblema acestui original şi reuşit festival. Un ambasador al culturii populare şi a turismului.