Am reconstituit socăcitul la nuntă ! La Feldru bucatele alese făceau nunta mai frumoasă

„Socăciţele” sunt femei pricepute la gătitul mâncărurilor tradiţionale. Socăciţa ajutată şi de alte femei pregătea „zama”, friptura de porc şi găină, „găluştile”, colacii şi prăjiturile. Am reconstituit o masă de la o nuntă de altădată din Feldru. Socăciţele noastre Măriuca Ţiolan, Elena Domniţi, Nastasia Varvari au purces la prepararea meniului de nuntă. Aşa am aflat povestea bucatelor de altă dată, cu a lor gust.
Vecinii, prietenii şi rudele veneau la casa mirelui şi a miresei cu cinste, ce consta în: găină, zahăr, ouă, ulei, faină sau bani. Găinile erau tăiate şi „jumulite” de către femeile de ajutor, din care se pregătea „zama dulce”, friptura de găină. Cele mai frumoase două găini, fără să li se taie capul, se împodobeau pentru a fi date la naşi, odată cu strigătul la găină. Bărbaţii pregăteau şi fierbeau ţuica, o puneau în sticle pentru a fi servită de nuntaşi. Pregăteau sala, asigurau mese şi scaune în funcţie de numărul de oameni chemaţi la nuntă.
Prepararea bucatelor începea cu 3 4 zile înainte de nuntă, adică miercurea. În trecut, se pregăteau supă de găină (din găinile primite) cu toşmagi (tăieţei făcuţi în casă), aitură(Piftie), găluşte(sarmale), tocană şi colac. Astăzi, meniul s a îmbogăţit, răciturile fiind înlocuite cu un aperitiv diversificat, sarmalele, cu friptura de găină şi de porc cu garnitură de cartofi, iar cozonacul, cu foarte multe feluri de prăjituri.
La nunţi carnea de miel se consumă primăvara, după măsura oilor, începând cu sărbătorile Paştilor, gătită cu tocăniţă sau friptură, iar cea de oaie spre sfârşitul verii. Din carnea de oaie se mai gătesc şi ciorbele cu varză crudă.
Sarmalele (găluştele), odinioară erau gătite cu păsat de porumb, carne tăiată mărunt şi înfăşurată în varză crudă sau zamă de varză murată punând în oală, între ele, o bucată din capul afumat de porc. În zilele noastre sarmalele sunt gătite şi cu orez. Legumele folosite sunt ca şi astăzi fasole, varză, ceapă, usturoi (ai), roşii (porodici), castraveţi (pepeni), salată verde (şălate). Cel mai important produs foloditde către ţărani este cartoful.
Vinerea se coc colacii, se fac prăjituri pentru masa la care sunt poftite toate femeile care trec pragul casei mirilor. Femeile vin îmbrăcate în haine de sărbătoare, se aşează la masă şi servesc din prăjiturile pregătite, schimbă păreri şi experienţe legate de acest eveniment. Dacă ambii miri sunt din sat, seara are loc schimbul de cinste, adică socăciţele mirelui se duc cu găini pentru a i cinsti pe viitorii cuscri având prilejul să „tragă cu ochiul” la modul în care decurg pregătirile pentru nuntă. Uliţele satului vuiesc de strigăturile care scot în evidenţă calităţile mirilor: frumuseţea, bogăţia etc.
Colacul mare, „Colacul miresei”, se făcea din făină, 15 20 kg, cât o roată de car, ornamentat frumos şi se cocea într un cuptor mare( cf. Cultura tradițională imaterială românească din Bistrița-Năsăud, volumul I –Riturile de trecere, Vasile V. Filip și Menuț Maximinian, Editura Eikon).
Profesorul Radu Băeș ne spune că la intrarea în sala în care avea loc nunta, socăcița lua parte la ,,jiocul grâului”, de asemenea, ea spune ,,strigătura în prag”. După începerea nunţii, se preocupa ca bucatele să fie servite cum trebuie la masă şi, mai ales, să ajungă la toţi nuntaşii. La miezul nopţii participa la strigatul la găină, pregătind, de fiecare dată, o strigătură adecvată nănaşilor, totdeauna satirică, ceea ce mărea frumuseţea spectacolului. La final, participă la ,, stricatu’ miresii”, având din timp pregătite o pâine şi un cuţit, pe care îl aşează în poala viitoarei neveste. Câteodată, neamurile mai apropiate ale mirilor petreceau ,,pe-a-nturnatelea”, iar socăcița pregătea bucatele necesare.
Azi, socăcițele sunt chemate tot mai rar la nuntă, firmele de specilitate trecând încet-încet, socăcițele în legendă. În cadrul proiectului „Socăciţele – bucătăresele comunitare – păstrătoare, promotoare şi creatoare în artele culinare rurale tradiţionale”, derulat de Fundaţia „Progress” din Bistriţa, preşedinte senior editor Gheorghe Crişan, la Feldru, grupul de socăciţe a dezvăluit secretele pe care le deţin în arta culinară tradiţională la nuntă.

Comentarii

01/03/16 00:48
vasile

Nu trebuie uitat, că în trecut anii 50-60 se mai dădea la nunți și toșmagi în lapte dulce, mai tarziu tot ca aperitiv se dădea salata de boeuf, zama acră spre dimineață după ce se scoteau mesele pentru joc, mai rămâneau mese doar pe marginea sălii, sau camerei. Prăjiturile se făceau cu lapte acru, piscotă, foi umplute cu diverse dulcețuri, serbet, gris, etc. Meniul era cam în felul următor: Când întrai ți se dădea o sticlă(butelie) de 1 L cu țuică fiartă de pereche, dacă erai singur ți se dădea 1/2 L, te așezai la masă unde apucai, unde erai servit cu, aitură, salată de boeuf apoi supa dulce de tosmagi, tocana de carne mai tarziu friptura din găinile aduse ca cinste combinată cu carne de vită sau porc, apoi sarmale.Apă care se dădea cu cana dintr-o găleată, mai tărziu a început să se dea o bere, urma cinstea, închinatul,(strigatul banilor), apoi se dădea gaina la nănași, se striga. Până la acest moment muzica era numai muzică de masă, de strigat la masă. Nu se juca pană nu se închina. După ce se închina se scoteau o parte din mese pentru că cei mai în varstă plecau acasă, se trecea la joc, se canta muzică de joc, urma la sfarsitul jocului , jocul miresei în bani, aici se încerca să se fure mireasa. La mesele rămase se punea spre dimneată prânzul, zamă acră, si sarmalele ce au mai rămas nemâncate. Apoi se trecea la stricatul miresei. Se mai făcea cu acordul muzicanților încă un joc și apoi se pleca acasă dimineața între orele 6-9 acesta depinzând de mai multi factori. La plecare se dădea la fiecare pereche de nuntași sau nuntaș singur țuica fiartă ca la începutul ospățului, țuică pentru drum. De aici nuntașii se îndreptau fiecare spre gospodariile lor în grupuri mai mari sau mai mici depinde fiecare unde locuia. Pe drum strigau, chiuiau, și serveau din țuica primită ei, precum și pe trecătorii care-I întâlneau din intâmplare. De multe ori țuica primită se termina până la sosirea acasă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]