Andrei Moldovan: „Despre receptarea critică a lui Pavel Dan”. În revista VATRA

A apărut, recent, nr. 6-7 (iunie-iulie)/2012 al revistei VATRA, având ca „ţintă fixă” pe remarcabilul teatrolog român GEORGE BANU, profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle, Paris, eseist de prestigiu mondial. Stabilit în Franţa din 1974, George Banu a primit de trei ori Premiul pentru cea mai bună carte de teatru în Franţa şi tot de atâtea ori Premiul Criticii dramatice, plus premiul de excelenţă UNITER şi Premiul Prometeu 2007. Este Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi europene. Cărţile sale au fost publicate la cele mai mari edituri pariziene şi au fost traduse în numeroase limbi, după cum aflăm din nota biobibliografică de la pagina 28.
Despre personalitatea lui George Banu „depun mărturie”: Iulian Boldea, Sorin Crişan, Cornel Ungureanu, Mihai Mănuţiu. Nicolae Prelipceanu, Mircea Morariu, Carmen Muşat, Bogdan Ulmu, Cristina Modreanu, Constantin M. Popa, Ştefana Pop - Curşeu, Cristina Stamatoiu, Gabriel Petric, Inocenţiu Duşa, Dumitru-Mircea Buda, Florina Codreanu, Melinda Crăciun, Ioana - Mihaela Vultur şi Mia Chindriş.
La rubrica „lecturi”, Iulian Boldea (coordonatorul ediţiei de faţă) scrie despre „Norman Manea şi estetica sa”; Rodica Grigore, la „cartea străină”: „T. S. Eliot. Ambiguitate, detaşare, poezie”; la „Cronica traducerilor”, Călin Crăciun: „Ramon de Bastera în traducere românească”; „Cronica plastică” este susţinută de Maria Zintz, care-i pune sub lupă pe Onisim Colta, Sorin Dumitrescu, Marin Gherasim, Silviu Oravitzan şi Dan Palade, cinci „grei” ai artelor plastice contemporane, care au expus, în această primăvară, la Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti” Mogoşoaia.
Patru pagini de poezie (de foarte bună calitate!) semnează Zeno Ghiţulescu, Ioan Milea şi T. Constantin Georgescu, iar Claudiu Turcuş ne propune un amplu eseu despre „Cauza ignorată – Scandalul Sebastian, 1998-2000”. Tot eseu mai semnează Sonia Elvireanu: „În labirintul exilului newyorkez”, Liana Cozma: „Ars Amandi – De Amicitia”, Mihaela Haşu: „Demitizare şi desemantizare în romanescul nipon contemporan”, Gabriela Chirilă: „Anxietatea influenţei şi influenţa anxietăţii în scrierea istoriei literaturii române. Studii de caz – 1. R. Lovinescu, 2. G. Călinescu, 3. I. Negoiţescu, 4. N. Manolescu”; Eugen Lakatos: „Eugen Lovinescu, personaj cheie al gândirii europeniste” şi, în sfârşit, Mariana Pasincovschi: „Paul Goma – Roman-intim: vocaţia totalităţii auctoriale prin bibliografie şi literatură”.
La rubrica „ars legendi”, lui Andrei Moldovan îi sunt rezervate, cu generozitate (prietenii ştiu de ce!), nu mai puţin de zece pagini care mărturisesc „Despre receptarea critică a lui Pavel Dan”. Textul reprezintă, de fapt, un fragment din Studiul introductiv (de peste 40 de pagini!) la ediţia critică a operei complete Pavel Dan, în trei volume, ce urmează să apară, toate trei deodată, cât de curând. Studiul lui Andrei Moldovan completează astfel „garnitura” unor studii fundamentale, semnate de Ion Chinezu, Mihail Sebastian, Vintilă Horia, Eugen Ionescu, George Călinescu, Cornel Regman, Monica Lazăr, Nicolae Balotă, Nicolae Florescu, Ion Vlad, Constantin Cubleşan şi, nu în ultimul rând, Gabriela Chiciudean, tânăra profesoară universitară, care propune o abordare modernă a operei lui Pavel Dan.
La aceeaşi rubrică mai semnează Eugen Lungu – „ŢESUT VIU. 10x10. O interpretare posibilă”, iar la „aniversări”, Ion Buzaşi oferă cititorilor textul „Andrei Mureşeanu în dialog cu George Bariţ”, de la a cărui naştere se împlinesc 200 de ani. Despre „Poezie şi amăgire” scrie Simona-Grazia Dima; „Lumea ca intertext” de Mircea V. Ciobanu; Valeriu Fărcaş aşterne câteva „Amintiri cu Arghezi la Mărţişor”, iar Gabriel Catalan face „O scurtă analiză a implicării cultelor în politica şi alegerile din România (2006-2011).
Al. Cistelecan mai adaugă trei nume în Dicţionarul poeţilor mureşeni: Gheorghe Păcurar, Lucreţia Bogdan-Inţa şi Mircea Duca, iar Ciprian Vălcan cugetă pe tema „Filosofi şi canibali”. Mai semnează poezie: Radu Niţescu, Ovio Olaru şi Rodica Şinca. Rubrica „talmeş-balmeş” şi o parodie de Lucian Perţa (după poema „În afara mea” de Angela Marinescu) încheie acest număr, de aproape 200 de pagini, care merită citit in integrum!