Apendicita: 7 cauze comune

„Mă doare apendicita!” exclamai - incorect - în copilărie, după câte o joacă mai energică. Acum știi că apendicita este denumirea unei boli, deci nu poate să te doară, iar în acest articol ai ocazia să descoperi care sunt cele mai frecvente cauze care determină acest tip de infecție.

Ce este apendicita?

Apendicele este un organ rezidual - el există și este bine reprezentat la animalele ierbivore, la care poartă denumirea de cecum. Localizat în zona de unire a intestinului subțire cu intestinul gros, el are aspectul unui deget de mănușă, fiind înfundat la un capăt. 

În anii copilăriei, apendicele are un rol important în funcționarea sistemului imunitar. La vârsta adultă, funcția sa este preluată de alte organe.

Uneori, apendicele se poate infecta. În cazul în care nu se intervine adecvat, el se poate sparge, uneori la doar 48 - 72 ore după declanșarea simptomelor. Din acest motiv, apendicita este considerată a fi o urgență medicală chirurgicală [1].

Citește pe Dr.Max.ro despre apendicită, tratamentul acesteia și află dacă există metode eficiente de prevenție.

Care sunt cauzele apendicitei?

Lumea medicală nu poate oferi un răspuns concret în legătură cu posibilele cauze ale apendicitei. Există mai multe teorii, printre care:

1. Blocarea lumenului apendicelui cu resturi alimentare, fapt ce determină stagnarea materiilor fecale în interiorul apendicelui și infectarea acestuia;
2. Creșterea în dimensiuni a limfonodurilor regionale, care determină inflamație și edem locale, ceea ce crește presiunea asupra peretelui apendicelui:
3. Bolile inflamatorii intestinale pot determina inflamarea peretelui intestinal în zona apendicelui, cu blocarea de conținut digestiv în interiorul acestuia;
4. Traumatismele abdominale pot determina modificarea poziției apendicelui sau o inflamație locală;
5. Infecțiile tractului digestiv și inflamația asociată poate determina blocarea apendicelui;
6. Apariția unor polipi sau a altor excrescențe în interiorul apendicelui pot determina stagnarea conținutului digestiv;
7. Paraziții intestinali pot determina blocarea apendicelui, mai ales atunci când sunt prezenți în număr mare [2]. 

E important să reții faptul că lumea medicală consideră că nu există o relație de cauzalitate directă între consumul fructelor și legumelor cu semințe mici - mere, pere, kiwi, capsuni, seminte de floarea soarelui, samburi de pepene, semințe de ardei sau de roșii - și declanșarea apendicitei [3]. 

Factori de risc pentru apendicită

Există o serie de factori care cresc riscul individual de a dezvolta apendicită, care inclus:

• Vârsta: apendicita afectează cel mai adesea adolescenții și adulții tineri, între 20 - 30 ani;
• Sexul: apendicita este mai frecventă la bărbați decât la femei;
• Istoricul familial: persoanele cu un istoric familial de apendicită au un risc crescut de a dezvolta și ele boala [4]. 

Simptomele apendicitei 

Simptomul caracteristic pentru apendicita este durerea intensa in partea dreapta  a abdomenului, in zona pelvina. Dar debutul bolii poate fi atipic, iar evoluția se poate încadra în alte tipare, motiv pentru care e important să cunoști care sunt simptomele pentru care se recomandă o evaluare medicală rapidă:

• Durere abdominală care debutează în zona buricului și apoi se mută în partea din dreapta, sau care debutează de la bun început în partea dreaptă;
• Durere abdominală care se intensifică odată cu tusea sau strănutul, in momentul în care pacientul inspiră profund sau la palpare;
• Abdomen mărit în volum;
• Constipație sau diaree;
• Dificultăți de eliminare a gazelor;
• Pierderea poftei de mâncare;
• Febră mică;
• Greață și vărsături [5]. 

Complicațiile apendicitei

Apendicita netratată la timp poate determina complicații grave, care pun în pericol viața pacientului. Perforarea apendicelui determină contaminarea cavității abdominale cu fecale și bacterii, astfel încât pacientul poate dezvolta:

• Peritonită: reprezintă inflamarea peritoneului ca urmare a infecției determinată de bacteriile din intestin. Peritonita determină tahicardie, febră mare, tahipnee și durere abdominală continuă și severă;
• Abcese: abcesele se pot localiza la nivelul organelor abdominale și necesită drenaj chirurgical și antibioterapie;
• Sepsis: se produce atunci când bacteriile din intestin pătrund în sânge și sunt diseminate către alte organe, aflate la distanță. Mortalitatea asociată sepsisului este de 1 din 3 pacienți, inclusiv cu tratament adecvat [3]. 

Deși apendicita este una dintre cele mai bine cunoscute urgențe chirurgicale, ea necesită prezentare rapidă la medic, diagnostic prompt și intervenție chirurgicală imediată pentru prevenirea complicațiilor. 

Bibliografie:

1. “Appendicitis: Symptoms, Tests, Treatment & Prevention.” Cleveland Clinic, 6 July 2020, my.clevelandclinic.org/health/diseases/8095-appendicitis, accesat la 27.01.2023;
2. Lights, Verneda. “Appendicitis: Causes, Symptoms, and Treatment.” Healthline, 2012, www.healthline.com/health/appendicitis,  accesat la 27.01.2023;
3. Mayo Clinic. “Appendicitis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 7 Aug. 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/appendicitis/symptoms-causes/syc-20369543,  accesat la 27.01.2023;
4. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. “Symptoms & Causes of Appendicitis | NIDDK.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, 28 Apr. 2019,  www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/appendicitis/symptoms-causes, accesat la 27.01.2023;
5. NHS. “Overview - Appendicitis.” NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/Appendicitis/, accesat la 27.01.2023.

Sursa foto: https://drive.google.com/file/d/13eH-VTrK6WHmEHpP3bb6y-ha9tCux0Dd/view?usp=share_link