Trecutul – lumină, speranță și leac. Astriși năsăudeni și bârgăuani, alături de cadre militare în rezervă și retragere, pe urmele istoriei

În zilele de 28 și 29 iulie, despărțămintele ASTRA Năsăud, ASTRA Bârgău și Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere Bistrița- Năsăud au organizat o călatorie tematică pe itinerarul Bistrița, Târgu Mureș, Sighișoara, Brașov, Sâmbăta de Sus, Sibiu.

Am depănat amintiri, am revăzut locuri și obiective încărcate de istorie cu impact și consecințe majore asupra destinului neamului nostru. Am readus în memoria noastră, cu mândrie, evenimentele istorice petrecute în luna iulie, de-a lungul veacurilor, care ne-au poziționat cu vizibilitate maximă în opinia publică europeană. Primul eveniment asupra căruia ne-am aplecat cu pioțenie a fost  fost bătălia  de coalitie a creștinatății (Europei) condusă de Iancu de Hunedoara, împotriva turcilor, la Belgrad, în perioada 4-23 iulie 1456.

Prin înțelepciunea voievodului român, a fost oprită pătrunderea turcilor la nordul Dunării și creștinătatea, cum se identifica atunci Europa, a fost pusă în siguranță. Papa de atunci a stabilit ca în onoarea victoriei obținute de Iancu de Hunedoara, zilnic în toate bisericile catolice,  să fie trase clopotele. Obiceiul se păstrează și astăzi.

Apoi memoria noastra istorica ne-a dus la Bătălia de la Războieni a lui Ștefan cel Mare. La un an după ce turcii au fost învinși de Ștefan cel Mare la Vaslui, în mijlocul verii, turcii au revenit în Moldova pentru a-și spăla rușinea. Încleștarea a fost grea și moldovenii au fost învinși, dar la întoarcere, turcii, până au trecut Dunărea, aveau să simtă că Ștefan este un mare strateg. Cele două bătălii ne-au dus la versurile lui Coșbuc.

„E tragedie înalțătoare când biruiți oștenii mor

Dar sunt eroi de epopee când brațul li-e învingător”.

Am fost mândri să constatăm că Ștefan cel Mare a fost la înălțimea elitei creștinătății (europene ) în acele momente.Trăiau atunci Thomas Morus, Erasmus de Roterdam, Henric al 8-lea, Carol Quintul, Montaigne, Luther.

Iată deci cum siguranța acestora în fata turcilor era și în sabia și  mintea voievodului moldovean. Faptele lui Ștefan cel Mare căpătau o amploare și o importanță geopolitică la nivel continental. Era actor geopolitic, cum zicem noi azi, de primă importanță în confruntarea dintre creștinătate și otomani.

Am adus în memoria noastră una dintre cele mai importante fapte de arme din zbuciumata noastră istorie. În constelația faptelor de armă, Bătălia de la Mărăști din Primul Război Mondial are strălucirea ei. Desfășurată între 11 și 24 lulie, ne arată ce pot face românii când au motive serioase și sunt conduși cum trebuie. După umilințele din 1916, Armata României a renăscut din înfrângeri în 1917, s-a  exprimat la nivel de manual de război. Într-un context mai ostil decât războiul, cu aliați care se destramă și bolșevizează, românii rămân singuri în fața inamicului.

Energia morală clădită cu grijă de generali avea să ridice brațul și să lovească năucitor. Au existat momente când moralul armatei a fost pus la  grea încercare.  Chemarea mitropolitului primat Conon Avramescu Donici adresată soldaților în momentul în care se pregăteau luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz de a renunța la luptă a fost o lovitură care s-a adaugat părăsirii frontului de către armata rusă. Comandanții români au găsit soluții admirabile, iar soldații au acționat exemplar. Bătălia scoate în evidență faptul că acțiunile aliaților și dușmanii din interior pot fi mai periculoase decât armatele inamice. Cu toate acestea, bătălia de la Mărăști s-a  desfășurat cu succes, realizând o patrundere în dispozitivul inamic de 28 de kilometri pe un front de 35 km, în numai 9 zile. Pe frontul din Franța, pătrunderile în dispozitivul german nu au depășit 5 km în timp de 30 de zile.

Ne-am aplecat cu respect în fața acestei victorii. Am poposit la Mănăstirea Brâncoveanu la Sâmbăta de Sus. Ne-am aplecat asupra spiritului de jertfă  al domnitorului și al familiei sale. Ne-am întărit profilul spiritual și credința creștină. Am avut momente de meditație, de confort spiritual și trăire profundă. Am avut senzația că secolele de istorie de la Brâncoveni până în zilele noastre se răstoarnă peste noi și ne cer o socoteală. Fiecare, în tăcere, a avut răspunsul său.

Nu am trecut fără ca vederea noastră să cuprindă candelabrul din biserica mică. Pe el este inscripționată dedicația generalului  Arthur Văitoianu, comandant de corp de armată la Mărăști, în memoria soției sale. Candelabrul este donația generalului. Iată deci cum valorile naționale se împletesc cu cele familiale și cu cele creștine.

Am plecat spre Sibiu cu conștiințele purificate de rugăciune și de sacrificiul brâncovenilor. Munții Făgăraș ne-au însoțit în tăcere, amintindu-ne de rezistența anticomunistă din munți. A urmat vizitarea Muzeului ASTRA. Am fost întâmpinați de profesorul universitar Acu Dumitru din Rebrișoara, fost președinte al ASTRA, la nivel național, mai multe decenii. A fost o plăcere să vedem elementele culturii materiale a strămoșilor noștri.

Momentul aperceptiv al revederii Muzeului ASTRA a fost realizat pe timpul deplasării de la Sâmbăta la Sibiu de profesorul Seni Ioan, printr-o prezentare cuprinzătoare a istoriei și marilor personalități ale ASTREI. A fost confortabil și instructiv.

Momentul culminant l-a constituit întâlnirea cu presedintele actual al ASTREI la nivel național  -  preot, profesor universitar Constantin Necula. Sintetic ne-a prezentat viziunea sa asupra rolului ASTREI în condițiile de azi. Cântecele celor două membre ASTRA SIBIU (mama și fiica), costumele lor tradiționale au întregit atmosfera autentic românească. A fost o întâlnire calda, prietenească.

A fost o întâlnire istorică. Am părăsit Sibiul lăsându-l pe colegul nostru col. rtg. Iorgu Haidău să se întâlnească cu ginerele, generalul Costaru Adrian care venea de la Comandamentul NATO din NAPOLI unde lucrează pentru 3 ani. Împreună au participat la festivitatea de absolvire a Academiei Forțelor Terestre a nepotului, respectiv fiului, sublocotenent  Costaru  Ștefan. Am simțit o mândrie justificată, constatând că tânărul sublocotenent a terminat ca șef de promoție la specialitatea sa militară. Cu toții au fost alături de bucuria și emoțiile lor. Emoții împletite cu visuri împlinite.Trei generații sub drapel, fiecare cu rostul ei. Îi uram o carieră plină de realizări ți fie ca energia speranțelor să fie ocrotită de dezamăgiri. Ne-am întors la casele noastre cu gândul că trecutul este lumină, speranță și leac.

Președintele Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și ăn Retragere, filiala Bistrița-Năsăud

Colonel (rtg.) Ioan GAFTONE

 

 

Comentarii

01/08/25 10:41
Botan Ioan

Multe felicitări pentru frumosul cuprinzătorul și atât de bine documentat articol care îi vor încânta pe foști excursioniști că de altfel și expunerile făcute pe timpul excursiei. Un colonel al armatei române nu poate fi decât un adevărat patriot sentiment pregnant ce iese in evidență din discurs dar și dintr-un comportament din viața de zi cu zi.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5