Aplauze şi ovaţii în Parlamentul Australiei pentru ,,Glossă" de Mihai Eminescu

La 15.000 de kilometri depărtare de noi, într-o ţară atât de mare, încât formează un continent, în faţa Camerei Reprezentanţilor şi a Senatului australian, s-a ţinut un program artistc cu prilejul Zilei Naţionale a României. Acesta a inclus şi un recital de poezie românească. Între altele, actorul Tug Dumbley a recitat ,,Glossă", a poetului nostru naţional,   entuziasmând pe cei prezenţi, care au aplaudat şi ovaţionat  îndelung creaţia poetului român şi remarcabila prestaţie a starului australian.

Excepţionala manifestare (an 2012) are un incitant istoric, ce merită cunoscut, fiindcă e vorba de români cu dragoste fierbinte de ţara lor, implicând  nume de intelectuali de înaltă clasă. Pregătiri pentru evenimentul amintit s-au făcut chiar cu şase ani înainte. Daniel Ioniţă, intelectual rasat şi om de acţiune, stabilit de multă vreme în Australia, s-a gândit să facă cunoscută publicului de pe continent, farmecul poeziei româneşti. După consultări cu poeţi din ţară, a finalizat o antologie lirică cu autori de la Vasile Alecsandri până la Mircea Cărtărescu,  antologie numită ,,Testament".

După puţină vreme, bucuros de excelenta primire, a editat o nouă ediţie, mult îmbunătăţită şi s-a gândit la o traducere a ei în limba engleză. De toată lauda sutele de nopţi dedicate acestui efort intelectual, fiindcă omul avea serviciu ziua. De toată lauda consultarea ce a pornit-o cu experţi din domeniul lingvisticii şi poeticii din Australia, Noua Zeelandă (Eva Foster, Daniel Reynaud, Rochelle Bews) şi din Romania. S-a înscris chiar la un doctorat, expertizându-se în problema traducerilor, ceea ce atestă o pasiune ardentă.

Consulul Floricel Moceanu, din Sydnei, a făcut o bună propagandă antologiei, iar actorul Tug Dembley, un star faimos în ţara sa, a fost cucerit de ,,Glossa" lui Eminescu şi a început să se intereseze de biografia poetului, de toată lirica sa şi a contaminat mulţi intelectuali australieni cu pasiunea pentru poezia românrască, creând o adevărată emulaţie în mediile culte.

S-a discutat mult despre capacitatea de a traduce în alte limbi poeziile clasice şi nu numai de la noi (cele cu versul alb nu ridică probleme). S-a ajuns la zicala:,,Traductore-tradittore", adică la un fel de  falsificare a originalului, de la ,,a traduce", la ,,a trăda" sensurile autorului de tradus. De altfel, în limba română există sensul secundar al verbului ,,a traduce". Când se spune: ,,Măi, ce te-a tradus, ticălosul!" -ştim ce înseamnă.

        Un exemplu literar tipic ar putea fi traducerile lui T. Arghezi din fabuliştii francezi, mai mult adaptări decât traduceri. Totul depinde de gradul de stăpânire a limbilor străine şi de talentul propriu. Strălucite traduceri ale lui Eminescu au realizar: Paul Miclău (limba franceză), Amita Bhose (India), Adrian Săhleanu (Statele Unite), Daniel Ioniţă (Australia) şi nu numai...

Chiar dacă nu am şti limba engleză, intonaţia unică, eminesciană, se păstrează, semănând cu ,,o voce maiestuoasă de sacerdot, rostind învăţăminte sub cupola unui templu înalt"(Alex Ştefănescu). Este meritul integral al lui Daniel Ioniţă, concetăţeanul nostru de pe tărâmul australian; Redăm o parte consistentă a poemului, ,,Glossă",  ,,textul care a entuziasmat în depărtata Australie":

,,Time is passing, times come yet,

All is old, and all is news

Whatt for good or ill is set

You can ponder and construe

Do not hope and do   not worry

           Watt is wave, will wav  away,

Though enticing with a fleury

Cold remain to all they say.

           Many things pass by before us,

           Many things we hear and see

           Who remembers all their ruckus

           And would listen to their plea?...

           You sit quiet round the edges,

           Find yourself, despite their fret,

           While you hear their noisy pledges

           Time is passing, time comes yet.

           Not inclining in expression

           The cold balance of our  thinking

           To a moment, an impression.

           Mask of hapiness now sinking,

           Of its own death not notwithstanding

           Takes one lonely breath for you<

           But for him who -s undestanding

           All is old, and all is new.

           Entertained by actors playing

           In this world yourself depict

           Though four roles one is portraying

           His true face you can predict<

           If he weeps, or if he-s fighting,

           You just watch him without fret

           And deduce from his inciting

           What for good or ill  is set.         

           Past and future go together,

           The two faces of a coin,

           You can tell tommorrow=.s weather,

           When you learn the two to join

           All that was and all that follows

           In this moment we see true,

           On their false and empty hollows

           You can ponder and construe."

           The same means this world is using

           To constrain in all she fashions,

           And for thousand zears suffusing

           Joy and sadness duly rations;

           Other masks, the same old drama,

           Other mouths,the same old story

           Discontent by their conformance

           Do not hope, and do not worry.

           ............................................"