Bistrița își rescrie istoria. Centrul German, deschis în prezența cetățenilor de onoare ai județului ! În vremuri trecute, domnitorul Petru Rareș poposea aici

Administraţia judeţeană a realizat un eveniment cultural de marcă, prilejuit de inaugurarea Centrului German - care va funcţiona în Casa Argintarului, reabilitată prin fonduri europene și aflată, de acum, sub sigla Complexului Muzeal Județean, coordonat de Alexandru Gavrilaș.
Cuvântul de bun venit a fost adresat de preşedintele CJ, Emil Radu Moldovan, care a subliniat importanța unui asemeneu obiectiv turistic într-un oraș cu puternice valențe săsești. Consiliul Județean dorește ca noua instituție să fie una a întâlnirii cu istoria sașilor. Pe lista de renovări se află și fostul Tribunal, fosta clădire a taberelor, dar și Castelul de la Posmuș. Prefectul Ioan Ţintean a avut un discurs despre rolul pe care trebuie să îl ocupe istoria în viața noastră, despre importanța sașilor în construirea Cetății Bistrița.
Momentul central al acestei acţiuni a fost înmânarea titlului de Cetăţean de Onoare al judeţului Bistriţa-Năsăud la trei personalităţi marcante, mai ales că, două dintre acestea au o legătură directă cu tot ceea ce înseamnă spiritul german. Este vorba despre ec. dr. dr. h.c. Heinrich Schnatmann ( laudatio Mic Marin), dr. ing. Georg Lecca ( laudatio Monica Muresan) și prof. univ. dr. Liviu Maior ( laudatio Vasile Sebastian Dâncu) .
***
Prof. univ. dr. Liviu Maior, personalitate marcantă a învăţământului românesc, s-a născut la Beclean. Absolvent al UBB Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie-Filozofie, obţine în 1974 titlul de doctor în istorie. După finalizarea studiilor a urmat o carieră academică, fiind profesor universitar la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca şi la Universitatea Bucureşti.
Aflat la cârma învăţământului în perioada 1992-1996, în calitate de ministru al Educaţiei, a declanşat o adevărată reformă administrativă, structurală şi de conţinut în întreg învăţământul preuniversitar şi superior.
Lucrări de investiţii, reparaţii, dotări şi amenajări şcolare din judeţul nostru au cunoscut, în perioada de referinţă, o amplă dezvoltare prin sprijinul ministerului condus de Liviu Maior, printre care actualele Şcoli Gimnaziale nr. 5 şi nr. 6 din Bistriţa, sala de sport din Parcul municipiului Bistriţa, cabana sportivă de la Piatra Fântânele, construirea şi darea în folosinţă a Şcolii Generale „Liviu Rebreanu” Beclean, a unui nou local de şcoală la Maieru, plus unităţi preşcolare şi primare la Podul Rebrei, Dealul Cucului, Recele, Podirei, Tiha Bârgăului etc.
În perioada 1996-2002, a fost ales senator, iar în perioada 2002-2005 a fost ambasadorul României în Canada. S-a implicat şi în activitatea sportivă, până în 1992 îndeplinind funcţia de preşedinte al CS Universitatea Cluj-Napoca; a publicat 10 cărţi şi peste 150 articole şi studii în reviste şi anuare. În 1993 a primit premiul Academiei Române, este Cetăţean de Onoare al oraşului natal, al municipiului Bistriţa şi al municipiului Cluj-Napoca.
***
Economistul dr. dr. h.c. Heinrich Schnatmann şi-a adus o contribuţie deosebită la promovarea prestigiului judeţului Bistriţa-Năsăud în plan naţional şi internaţional, în domeniul social, cultural şi învăţământ. A contribuit la dezvoltarea infrastructurii sociale, educaţionale şi spitaliceşti din judeţul nostru, la extinderea relaţiilor externe cu parteneri din Germania, a mijlocit contacte cu mediul politic şi economic din Germania. Heinrich Schnatmann a contribuit la transferul de know-how şi sprijin financiar direct pentru crearea de centre de îngrijire paleativă în administrarea Bisericii Ortodoxe Române, precum şi în abordarea multidisciplinară a bolilor rare (autism, sindromul Prader-Willi sau Alzheimer). Acesta a sprijinit dezvoltarea filialei din Bistriţa a Universităţii Tehnice Cluj-Napoca. A organizat acţiuni de strângere de fnduri în Germnaia pentru proiectele şi iniţiativele sociale din judeţul nostrui, sub genericul „Aktion Hilfe Rumaniei”, fonduri din care a finanţat o serie de proiecte sociale ale unor ONG-uri din judeţul nostru, dar şi cele peste 75 de transporturi umanitare.
***
Dr. ing. Georg Lecca este originar din Gheorgheni, judeţul Harghita, fiind absolvent al Universităţii Timişoara, Facultatea de Matematică, promoţia 1970 şi al Institutului Politehnic „Traian Vuia” Timişoara, Facultatea de Sudură, promoţia 1976. A studiat Istoria Artei la Munchen, iar în 2009 obţine titlul de doctor în arte vizuale. Din 1990 este expert tehnic, auditor pentru sisteme de calitate în cadrul Concernului TUV Sud Industrie Service GmH în Munchen, fiind şeful Compartimentului certificări vehicule feroviale.
Georg Lecca a consiliat mediul de afaceri al judeţului, în implementarea sistemului de management al calităţii TUV Sud Industrie Service GmH Germania, care dă un plus de credibilitate afacerilor în relaţiile interne şi internaţionale. Printre firmele reprezentative ale judeţului care au beneficiat de consiliere şi certificare se numără Comelf, Iproeb, Rombat, Teraplast, Raal, Electroplast, Politub, Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, Proinstal etc.
În paralel, Georg Lecca a promovat valorile culturale şi artistice ale judeţului, prin iniţierea unui proiect editorial care, pe parcursul a două decenii, a cuprins 90 titluri, albume, monografii, eseuri, poezie etc. Activitatea culturală a fost dublată de donaţii, precum Bustul turnat în bronz al lui Corneliu Baba, dar şi alte lucrări pentru Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi.
***
Profesorul universitar dr. Vasile Dâncu a avut prima lansare de carte din acest an „Triburile. O patologie a politicii româneşti de la Revoluţie la generaţia Facebook”, apărută la editura Școala Ardeleană ( director Vasile George Dâncu). Volumul a fost preyentat de scriitorul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, care vede în paginile cărții nu doar un sociolog bun ci și un scriitor pe măsură. „Jocul democratic de azi este respins pentru că a fost blocat de către partidele politice, monopolizat de instrumente media şi actori economici care vor rămânerea în logica socială şi economică a devenirii sistemului social şi politic clasic. Cetăţenii sunt apatici, blocaţi în pesimism, neîncredere şi înstrăinare, iar din această stare nu-i putea scoate decât o logică a seducţiei cu care funcţionează reţelele de socializare şi mass-media. Reţelele de socializare permit fabricarea unor noi identităţi şi naşterea unor grupuri neconstrângătoare, deoarece poţi să-ţi alegi prietenii, îi poţi decupla oricând, te poţi baza pe sentimentele lor afişate prin emoticoane sau alte simboluri de stare”, fiind doar câteva dintre gândurile autorului.
***
Nu în ultimul rând, evenimentul de la Centrul German a găzduit şi o conferinţă privind contribuţia saşilor transilvăneni la dezvoltarea economică, socială şi culturală a judeţului nostru, prezentată de istoricul Gunter Klein şi de prof. drd. Anca Berendea, dar şi vernisajul expoziţiei pictorului Norbert Thomae (născut la Bistriţa, dar stabilit, din 1949, în Germania).
*********************
Proiectul ”Crearea Centrului German din Bistriţa, prin reabilitarea clădirii istorice Casa Argintarului”, în valoare de aproximativ 2,4 milioane lei, este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 - 2013, DMI 5.1 "Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe", din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Pe lângă restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirii de patrimoniu „Casa Argintarului” din Bistriţa, proiectul vizează şi creşterea capacităţii de utilizare muzeală a clădirii prin asigurarea de dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil, creşterea medie a numărului anual de turişti şi promovarea Bistriţei ca obiectiv turistic prin crearea unor circuite turistice cu specific săsesc şi stabilirea unor legături cu alte foste cetăţi medievale transilvane.
........................................
Casa Argintarilor este numită şi Casa lui Petru Rareş, pentru că domnitorul a poposit în această clădire, construită în stil gotic şi renascentist. Cladirea are doua corpuri. Corpul original este o constructie de plan dreptunghiular compact, pe doua niveluri (P+1) cu latura scurta de 10,5 m dispusa pe aliniament, acoperis in doua ape cu coama paralela cu fatada. Parterul cuprinde in axul din stanga gangul carosabil, boltit semicircular, in dreapta, la strada, doua incaperi, una cu bolti in cruce sprijinite pe console, cealalta boltita semicilindric, ca si incaperea din spatele scarii. Scara ampla, cu dubla rampa si balustrada din zidarie, conduce la un hol spatios din care se intra prin usi cu ancadramente din piatra la incaperile de la strada si la cea laterala dinspre curte, cu plafoane pe grinzi masive. Doar incaperea ingusta de la strada are bolta semicirculara.

Fatada are parterul dominat de portalul monumental cu deschidere semicirculara profilata, cu cheia de arc in voluta si imposte. Antablamentul care surmonteaza poarta este sustinut de pilastri canelati cu baze rectangulare si capiteluri ionice. Replica sa apare la ancadramentul de fereastra din dreapta frontului. Fereastra din axul median are profilatura similara cu cea a deschiderilor de la etaj, cu ancadramente dreptunghiulare cu menouri si traverse care impart cadrul ferestrelor in sase canaturi (ancadramentele anterioare celor montate cu ocazia restaurarii sunt cu 2+3 ochiuri). Profilatura compusa din listeluri aplatizate intoarse in unghi drept, specifica renasterii, este incadrata de solbancuri si cornise ce se sprijina pe console in voluta. Orizontala fatadei este accentuata prin cornisa continua de deasupra ancadramentelor etajului si cele care surmonteaza ancadramentele parterului.

Frontul dinspre curte are la etaj 3 deschideri cu ancadramente dreptunghiulare impartite printr-un menou si o traversa cu profilatura identica cu cele din frontul principal. La restaurare, in curte, a fost adaugat un corp ce cladire, pe latura din dreapta gangului, pe parter la care au fost introduse ancadramente care imita pe cele originale. Modul de tratare a fatadelor si tipologia ancadramentelor, care-si gasesc similitudini in pietraria bisericii evanghelice, argumenteaza implicarea lui Petrus da Lugano in proiectarea acesteia. Prezenta in timpanele ancadramentului ferestrei din dreapta a parterului a doua reliefuri reprezentand potire a determinat atribuirea cladirii unui mester argintar.

Corneliu Gaiu, Vasile Duda, Topografia monumentelor istorice din municipiul Bistrita, Centrul istoric, Ed. Accent, 2008