Bistrița-Năsăud. Cadastrul general din fonduri europene sau cofinanțare, cu hopuri și mii de contestații

Lucrările de înregistrare sistematică la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale sunt finanțate din fondurile proprii ale ANCPI -  în cadrul căreia s-au finalizat lucrările de înregistrare sistematică în Romuli, unde în anul 2020 au fost emise cărțile funciare pentru 3.798 imobile din 105 sectoare cadastrale cu o suprafață de 9.843,94 ha; din fonduri externe nerambursabile, în cadrul AXA 11-POR, sunt cuprinse 21 UAT-uri din județul nostru - în anul 2024 au fost finalizate lucrările în comuna Petru Rareș, unde au fost emise cărțile funciare pentru 5284 imobile din 84 sectoare cadastrale cu o suprafață de 2.928,23 ha, plus Lechința și Salva; din bugetele locale ale primăriilor,  cofinanțare, anul trecut încheindu-se lucrările la Prundu Bârgăului și Ilva Mică, iar în 2022 la Poiana Ilvei.

Bistrița-Năsăud are cadastrată aproximativ jumătate din suprafața județului, 27% prin lucrări de înregistrare sistematică la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale, diferența prin lucrări la nivelul sectorului cadastral, prin finanțările guvernamentale, și cadastru sporadic – la cererea populației sau a persoanelor juridice. Oricum, câțiva ani buni tot vom povesti.

         Potrivit directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița-Năsăud, Daniel Grigore, cu finanțare din fonduri europene, din cele 21 de UAT-uri incluse în program, au finalizat 3 – Lechința, Salva, Petru Rareș, iar pentru alte două comune  - Târlișua și Feldru - a fost reziliat contractul de execuție. Practic, licitația trebuie reluată de ANCPI, la nivel național, și vedem ce se mai întâmplă.

În 2025, ar urma să finalizeze lucrările în comunele Bistrița Bârgăului, Tiha Bârgăului, Dumitra. Ce înseamnă asta? Vor fi recepționate lucrările, însă cea mai grea parte de-abia de acum va începe, cu mii de contestații, care necesită luni de zile pentru soluționare. Una iese la măsurătoare, și alte prin acte -  acolo unde sunt -  pentru că terenurile au fost date ca “zestre”, vândute cu acte de mână sau cine știe cum înstrăinate, fără succesiune etc.. Drona și programul informatic, credem noi, nu poate înlocui omul, mai ales că fiecare localitate are și un specific. Ce să mai spunem de Dumitrița, unde jumătate de comună a fost în zonă cooperativizată, jumătate nu.

         În unele cazuri, precum cel de la Budacu de Jos, aceste lucrări se suprapun și pe mari investiții, cum este varianta de ocolire a municipiului Bistrița. Efortul Primăriei Budacu de Jos este unul consistent, dar autoritățile locale, OCPI BN sunt la mâna firmei care și-a adjudecat contractul, licitație derulată la nivel central. Săptămânal, menționa directorul Daniel Grigore, este solicitat un raport pentru a vedea stadiul execuției, asta pentru că lucrarea ar trebui recepționată la final, nu pe  “sectoare”, și nu se vor putea face exproprierile. O altă variantă, “extragerea” tronsonului de autostradă și realizarea cadastrării din fonduri de la CNAIR.

În ceea ce privește lucrările de cadastru general realizate de primării din fonduri proprii – unde județul Bistrița-Năsăud a fost pionier - în anul 2024 au fost finalizate lucrările în comunele Ilva Mică și Prundu Bârgăului, iar în 2022, la Poiana Ilvei. Sunt în derulare la Ilva Mare, Lunca Ilvei –aproape de final, Măgura Ilvei, Sânmihaiu de Câmpie și Telciu.