Castanii înfloresc şi toamna

Castanii aflaţi în centrul oraşului academicienilor, în faţa bisericii Sfântul Nicolaie din Năsăud, au înflorit în septembrie, pentru a doua oară în acest an. Interpretarea populară a acestui fenomen este că toamna va fi lungă şi frumoasă, dar şi că asistăm la unul dintre efectele schimbărilor climatice. Conform specialiştilor, fenomenul se produce în condiţii de secetă, urmate de perioade de ploaie. O altă explicaţie a ciudatului fenomen este faptul că pomii sunt atacaţi de o insectă minieră care consumă mezofilul frunzei, adică stratul dintre cele două epiderme. Peisajul este o încântare pentru trecători, care spun că e semn divin. Originea mediteraneană a castanului ne face să ne întrebăm: cum a fost posibilă acomodarea pe meleagurile năsăudene a acestui arbore? Buletinul de călătorie al patriarhului Macarie de Antiohia, care vizitează mănăstirea Tismana în zilele lui Matei Basarab, spune clar: "Sfântul Nicodim sădi pe dealurile din jur vii şi păduri de castani care se văd până astăzi". Insoţitorul patriarhului, arhidiaconul Paul de Alep, mai aminteşte de Nicodim, ctitorul mănăstirii Tismana, precizând că după construirea primei bisericuţe " şi butoiul (este vorba de un butoi uriaş, de 36000 ocale n.n.) l-a construit el însuşi, acest sfânt, cu propria mână, din lemnul ce se numeşte Tisă". Fructele de castan conţin substanţe proteice, amidon şi ulei gras, constituind un bun aliment cu gust foarte plăcut. Ele se consumă coapte, fierte sau sub formă de piure în diverse combinaţii cu produse de cofetărie. Specie adusă de Nicodim de pe muntele Athos din Grecia, castanul comestibil, datorită multiplelor lui întrebuinţări, se găseşte răspăndit şi în alte zone ale ţării.