Au înflorit din nou castanii?

Delia Velescu

Castanii „în trepte”, „în piramide”, în frumoasele povestiri ale doamnei Elena M. Cîmpan, în cântece și povești. Castanii, în toată splendoarea lor.
Eu, i-am asemuit cu un imens candelabru. Arborii copilăriei și tinereții mele. Bistrița de odinioară, a excelat prin prezența lor. Pe Corso, locul unde oamenii își făceau plimbarea în serile senine, învăluiți în briza ușoară a vântului de primăvară, aceste imense candelabre, le-a dat o rază de speranță, de viață, de bucurie, în momentele grele care nu i-a ocolit. Bătrânii castani din preajma Bisericii Evanghelice, ne bucură și acum, prin frumusețea lor, prin puterea lor de a înfrunta timpul.
Îmi amintesc de acele seri frumoase, când, de undeva, de departe, se auzea o voce caldă, cântând:
„De ce nu vii, când castanii înfloresc,
De ce nu vii, ca să-ți spun cât te iubesc,
Zilele trec, florile cad pe trotuar,
Aș vrea să plâng, să umblu hoinar,
Dar nu pot, căci alene trec anii,
Așteptând, să înflorească iar castanii”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5